Posts Tagged ‘ operatie spital privat ’

Curs postuniversitar de perfectionare: CHIRURGIA LAPAROSCOPICA A HERNIILOR ABDOMINALE

Friday, September 26, 2014 posted by Dr. Victor Radu 7:25 pm

CURS DE CHIRURGIE LAPAROSCOPICA A HERNIILOR ABDOMINALE

www.tratamenthernie.ro

La finalul lunii octombrie va avea loc editia a doua a cursului postuniversitar de perfectionare, destinat medicilor chirurgi, cu tema CHIRURGIA LAPAROSCOPICA A HERNIILOR ABDOMINALE, pe care il organizez impreuna cu Medlife si Ethicon – Johnson&Johnson Romania.

Cursul va avea loc in Sala de Consiliu a Medlife din Piata Victoriei si va cuprinde o parte teoretica, in care vor fi prezentate tehnici operatorii de abordare laparoscopica a herniilor abdominale (hernia inghinala, hernia femurala, hernia ombililcala si eventratiile abdominale) si o parte practica, ce va consta in operatii pe care le voi realiza in Spitalul Life Memorial si care vor fi transmise in direct in sala de conferinte.

Medicii vor putea asista la operatiile programate fie direct in sala de operatii, fie urmarind transmisia in sala de conferinte, de unde vor putea pune intrebari si vor primi explicatii  in direct din sala de operatie.

Totodata vor fi prezentate criteriile de alegere a materialui de protezare a peretelui abdominal (plasa de hernie), in conditiile “invaziei” pietei medicale de o multime de produse de profil.

 

Odata cu editia de toamna a cursului, voi pune la dispozitia medicilor chirurgi interesati de patologia peretelui abdominal Caietul 1 din seria

GHID PRACTIC DE CHIRURGIE LAPAROSCOPICA A PERETELUI ABDOMINAL. HERNIA INGHINALA – TAPP.GHID PRACTIC DE CHIRURGIE LAPAROSCOPICA A PERETELUI ABDOMINAL

Prin acest Caiet, care prezinta aspecte practice in abordarea laparoscopica a herniei inghinale, mi-am propus sa pun la dispozitia tinerilor chirurgi detalii tehnice izvorate din experienta personala, de la dispozitivul operator si pozitionarea pacientului pana la situatii intraoperatorii ce pot influenta evolutia operatiei dar si evolutia postoperatorie a pacientului.

 

 

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
Category : EVENTRATIE, HERNIE INGHINALA, HERNIE OMBILICALA

Operatie laparoscopica de colecist printr-un singur trocar

Tuesday, March 11, 2014 posted by Dr. Victor Radu 10:33 pm

 Operatie laparoscopica

Operatie laparoscopica de colecist printr-un singur trocarOperatie laparoscopica de colecist printr-un singur trocar – o colecistectomie. Rezultat cosmetic excelent si recuperarea postoperatorie rapida, fara durere

Azi am realizat din nou o operatie laparoscopica printr-un singur trocar – o colecistectomie (in Medlife acest tip de operatie este  o premiera). Desi mai laborioasa, aceasta operatie iti ofera o multime de satisfactii…

Operatia presupune utilizarea unor instrumente speciale:  trocar LEOperatie laparoscopica de colecist printr-un singur trocarSS si pense specifice.

COLECISTECTOMIE LAPAROSCOPICA - SINGLE PORT
Abordul se face printr-o incizie de 2cm la nivelul ombililcului, asa incat, in final se poate spune ca intr-adevar am facut o operatie fara cicatrice.

Despre avantajele operatiilor laparoscopice printr-un singur trocar am vorbit pe larg in articolul scris dupa o alta operatie in premiera – abordul TEP – LESS al herniei inghinale.

Cu toate acestea, nu pot sa nu sublilniez inca o data rezultatul cosmetic excelent si recuperarea postoperatorie rapida si fara durere.
Operatie laparoscopica de colecist printr-un singur trocar

Operatie laparoscopica de colecist - CICATRICEA VA FI MASCATA DE PLIURILE OMBILICALE

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
Category : Hernia hiatala

Daca Profesorul Rives – unul dintre cei mai mari herniologi ai secolului XX – spunea ca “hernia e doar o gaura in peretele abdominal”, herniologii secolului XXI spun ca “hernia poate fi debutul unei drame abdominale!” (Prof. Rosen)

In rezolvarea ecuatiei peretelui abdominal avem 3 variabile:
– diametrul orificiului herniar
– plasa (dimensiune, proprietati, porozitate)
– mijloace de fixare a plasei

Toate aceste variabile influenteaza major rezutatul “ecuatiei peretelui abdominal”.

Prima – diametrul si localizarea orificiului herniar a devenit unul din parametri esentiali in clasificarea heriniilor:

Clasificarea dupa European Hernia Society

0 = no hernia detectable
1 = < 1,5 cm (one finger)
2 = < 3 cm ( two fingers)
3 = > 3 cm ( more than two fingers)

x = not investigated
L = lateral/ indirect hernia
M = medial/ direct hernia
F = Femural hernia

Proprietatile plasei
– dimensiunea plasei trebuie sa indeplineasca obligatoriu conditia de a depasi cu minim 5 cm marginile defectului
– greutatea plasei: dupa cum se stie plasele se impart in plase cu greutate mare, plase usoare si plase ultrausoare.

Pentru herniile indirecte (L) dar si pentru herniile directe (M) cu diametru mic si mediu (stadiul 1 si 2) prima optiune trebuie sa fie plasa ultrausoara.
Aceasta confera elasticitatea optima cicatricei parietale.

Folosirea plaselor ultrausoare in protezarea defectelor herniare mari (stadiul 3) mai ales in cazul herniilor directe (M) constituie un factor de risc suplimentar de recidiva. Acest tip de plase , nefiind rigide, au posibilitatea de a migra in defect.

Asadar, recomand folosirea unor plase mai rigide, cu greutate mai mare, in protezarea defectelor herniare mari (M3).

Porozitatea plasei – cea de-a 3a caracteristica a plasei, influenteaza atat formarea cicatricei dar si rezistenta protezei intr-un eventual proces inflamator/infectios – rar in chirurgia laparoscopica.

In privinta mijloacelor de fixare a plasei, sunt adeptul gesturilor de minima agresiune fata de structurile organismului; prin urmare fixez plasa cu adeziv acrilic – produs ce mi-a dat mari satisfactii in ce priveste stabilitatea fixarii.

Totusi, in herniile cu diametru mare, unde am folosit pentru protezarea peretelui abdominal plasa mai rigida, am preferat fixarea plasei cu agrafe; practic, am facut un compromis intre soliditatea repararii defectului abdominal si gradul de confort al pacientului.

In concluzie, consider ca rezolvarea ecuatiei peretelui abdominal trebuie sa dea intotdeauna acelasi rezultat:

X + Y + Z  =

dar trebuie tinut cont de faptul ca X, Y si Z sunt variabile in care “X” (diametrul orificiului herniar) joaca rolul hotarator in alegerea lui “Y” (plasa) si a lui “Z” (mijloacelor de fixare).

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
Category : Herniile abdominale

CUM ALEGEM PLASA PENTRU HERNIE INGHINALA?

Friday, June 14, 2013 posted by Dr. Victor Radu 1:23 pm

Unul dintre factorii determinanti ai evolutiei unei hernii operate este reprezentat de calitatea protezei (plasei) folosite in operatie.
Cum alegem plasa pentru hernie? Care sunt diferentele intre plase?

Protezarea parietala se face cu plase din materiale biocompatibile, asa incat efectul de respingere din partea organismului sa fie diminuat spre zero.
Exista insa diferente de material, de impletire, de grosime a firului si a greutatii –  care se reflecta in toleranta mai buna sau mai putin buna a plasei in sensul in care prezenta acesteia in structura peretelui abdominal este resimtita, sau nu de pacient.

Din ce sunt tesute plasele pentru hernie?

Pentru tatamentul  herniei inghinale, cele mai folosite plase sunt cele tesute din polipropilena si apoi cele din poliester.

Plasa din polipropilena este tesuta din fir de polipropilena monofilamentar, in timp ce plasa de poliester este tesuta din fir impletit, multifilament.
IMPORTANT! Toleranta organismului (inclusiv in situatia -nedorita- a unei supuratii) fata de plasa de polipropilena (monofilament) este mult superioara.

Plasele se diferentiaza si dupa dimensiunea ochiurilor de tesatura si respectiv greutatea plasei.
Plasa din poliester este o plasa cu ochiuri mici, in timp ce plasa de polipropilena poate fi impletita cu ochiuri mici dar si cu ochiuri largi.
IMPORTANT! Plasa tesuta cu ochiuri largi va genera formarea unei cicatrici suple, elastice, in timp ce plasa cu ochiuri mici va genera o cicatrice groasa, compacta sub forma unei placi fibroase, cu consecinte negative in ce priveste confortul pacientului.

Protezarea cu polipropilena cu ochiuri largi si greutate mica/suprafata reprezinta alegerea cea mai buna, fiind cel mai bine tolerata de organism.
Cu toate acestea, in orificiile herniare mari, acest tip de plasa prezinta riscul migrarii ei in defectul parietal, cu atat mai mult daca procedeul chirurgical este unul fara fixare.

Evident, calitatea protezei nu substituie deficientele tehnice ale chirurgului. Daca nu sunt respectate principiile tehnice ale fiecarei operatii, riscul complicatiilor si al recidivei este semnificativ!

Cum alegem o plasa buna pentru repararea unei hernii?
Din punctul de vedere al materialului din care este confectionata plasa consider ca polipropilena este prima  optiune; firul monofilamentar asigura o integrare buna in structurile proprii organismului, elasticitate si rezistenta buna.

Din punct de vedere al dimensiunilor ochiurilor plasei, prima optiune trebuie sa fie catre plasele macroporoase, iar din punct de vedere al greutatii trebuie aleasa plasa ultrausoara.

As vrea sa mai ating un aspect: marketing-ul!

Au aparut pe piata asa numitele plase 3D!
Ce este o plasa “3D”? Este o plasa de polipropilena, relativ rigida, fabricata pe o matrita convexa, ce ar “imita” conturul peretelui abdominal.

Este doar un aspect de marketing, care nu face altceva decat sa creasca (semnificativ!) costul protezei.
Fara o disectie corecta si larga a regiunii inghinale (spatiul lui Bogrot) nici o plasa (fie ea chiar “3D”) nu se aseaza corespunzator! Avand in vedere ca nu exista doi pacienti la fel, cu aceleasi dimensiuni si curburi ale abdomenului, o plasa cu convexitate preformata nu se poate adapta identic la pacienti diferiti…

Poate din acest motiv marii herniologi ai lumii moderne folosesc plase plane, din polipropilena ultrausoara, cu ochiuri largi, care se adapteaza “nuantelor”de relief abdominal particulare fiecarui pacient!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : HERNIE INGHINALA

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) – Esofagita de reflux

Friday, April 26, 2013 posted by Dr. Victor Radu 10:41 am

Terminologie: esofagita de reflux = boala de reflux gastroesofagian (BRGE) = gastroesophagian reflux desease (GERD)

Ce este Boala de Reflux Gastroesofagian? (BRGE) – (esofagita de reflux)

BRGE este situatia in care secretia acida a stomacului relueaza in esofag.


Care este cauza BRGE (esofagita de reflux)?

Bolul alimentar format in gura ajunge in stomac traversand faringele si esofagul.
In portiunea terminala a esofagului stratul muscular esofagian este reprezentat printr-un unel mai dezvoltat numit sfincter esofagian inferior. Acest sfincter actioneaza ca o valva ce permite (un flux unidirectional) si trecerea alimentelor din esofag in stomac.
In conditii normale, sfincterul se inchide imediat dupa fiecare inghititura impiedicand refluxul sucului gastric in esofag.
BRGE apare cand sfincterul nu inchide eficient valva esofagiana. Astfel sucul gastric acid reflueaza inesofag producand inflamatia sau chiar uleratia esofagului.


Factori favorizanti ai BRGE (esofagita de reflux)

–          Factori interni (congenitali): o parte dintre oamenii ce sufera de esofagita au un sfincter esofagian inferior (LES) slab de la nastere

–          Factori externi:

  • Alimentari: grasimi, alimentele picante, condimentate, dulciurile concentrate
  • Anumite medicamente
  • Fumatul
  • Consumul de alcool
  • Hernia hiatala

Toti acesti factori determina relaxarea LES permitand refluxul gastroesofagian


Ce simptome prezinta pacientii cu BRGE (esofagita de reflux)?

Cel mai comun simptom este „arsura stomacala” „arsura in capul pieptului”  – senzatia de arsura resimtita de pacient de sub coaste, inapoia sternului si pana la baza gatului.
Alte simptome: regurgitatia (reflux lichid in gat), dificultati de inghitire („nod in gat”), tuse cronica, raguseala.


Cum se pune diagnosticul de BRGE (esofagita de reflux)?

Dupa consultatia la medicul specialist, acesta va indica efectuarea unei examinari endoscopice.
Endoscopia este o explorare ce se realizeaza sub sedare usoara intravenoasa. Un tub optic subtire si flexibil trece prin gura, esofag, stomac pana in duoden. Cu aceasta ocazie pot fi evidentiate o serie de leziuni (esofagita, ulcer esofagian, hernie hiatala etc)
Pacientii cu simptomatologie tipica de BRGE dar fara elemente patologice decelabile endoscopic vor continua investigatiile (pH-metrie, manometrie esofagiana) intr-un serviciu de gastroenterologie.


Cum tratam BRGE (esofagita de reflux)?

1. Regimul igieno-dietetic

  • Pacientul este sfatuit sa renunte la anumite alimente si obicee care determina cresterea refluxului acid in stomac:
    • fumat
    • consumul de cafea
    • ciocolata
    • alimente bogate in grasimi
    • prajeli
    • consumul de alcool
  • Alimentatia zilnica sa fie fragmentata in 5 mese
  • Evitarea relaxarii in pozitie orizontala in primele 2-3 ore dupa masa
  • Evitarea efortului fizic care creste presiunea intraabdominala determinand reflux
  • In cazul pacientului obez, este recomandata pierderea de greutate
  • Este recomandat ca pentru somnul de noapte pacientul sa doarma pe 2 perne.

2. Tratament medicamentos

La pacientii cu simptomatologie severa se recomanda medicatie antiacida si antisecretorie gastrica care va reduce aciditatea sucului gastric refluat.


Cand este recomandata interventia chirurgicala pentru BRGE (esofagita de reflux)?

Pacientii care nu raspund bine la schimbarea stilului de viata si la tratamentul medicamentos, precum si aceia care refuza ideea de a urma un tratament pentru toata viata, este recomandat tratamentul chirurgical, care este foarte eficient.


Cum se realizeaza interventia chirurgicala laparoscopica pentru BRGE (esofagita de reflux)?

Operatia se realizeaza sub anestezie generala.
Chirurgul introduce prin 5 mini incizii instrumentele de lucru si o mini-videocamera.
Scopul este de a calibra calibra (daca este nevoie) hiatusul esofagian si de a realiza o „valva antireflux” prin „infasurarea”esofagului terminal cu portiunea fundica a stomacului (fundoplicatura).
Fundoplicatura actioneaza ca o valva ce previne refluarea sucului gastric acid in esofag.

 Fundoplicatura partiala  Fundoplicatura completa

La ce ne asteptam dupa operatia laparoscopica de fundoplicatura?

Pacientul poate resimti durere moderata sau doar o „jena” in primele 12 – 24 de ore.
Uneori prezinta greata si dificultati la inghitire.
Inca din ziua operatiei pacientul are voie sa bea lichide iar de a 2a zi va putea manca alimente semisolide (pastoase).
De regula, spitalizarea necesara si suficienta este de 2 -3 zile, iar recuperarea completa este de 10 – 14 zile.
In prima luna postoperator este recomandata alimentatie semisolida, pasata, pastoasa care sa permita o cicatrizare corecta si eficienta a regiunii operate.
Dupa aceasta perioada alimentatia va fi completa.


Cat de repede pacientul isi poate relua serviciul dupa operatie ?

Operatia laproscopica permite o recuperare rapida. In functie de natura serviciului, pacientul isi poate relua activitatea dupa cateva zile pana la o saptamana daca efectueaza munca de birou, sau 2 saptamani daca efectueaza efort.


Care sunt efectele secundare ale operatiei?

Uneori pacientul acuza dificultati la inghitire imediat dupa operatie. De regula aceasta dispare in cateva saptamani (uneori luni) de la operatie. In cazuri rare, pentru rezolvarea acestei probleme, este necesara dilatatie endoscopica a esofagului, si extrem de rar este indicata reinterventia.
5% – 10% din pacienti au dificultati de a elimina gazele din stomac (eructatie).


Care sunt avantajele fundoplicaturii laparoscopice?

  • Durere redusa
  • Spitalizare redusa
  • Recuperare rapida
  • Reluare mai rapida a dietei normale
  • Rezultate cosmetice bune

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Hernia hiatala - Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) - Esofagia de reflux

TEHNICA OPERATORIE PENTRU HERNIE OMBILICALA – procedeu minim invaziv

Wednesday, October 3, 2012 posted by Dr. Victor Radu 4:09 pm

Operatia pentru hernie ombilicala se poate realiza prin mai multe procedee.
As sublinia dintru inceput ca procedeul fara protezare cu plasa este preludiul unei eventratii, recidiva fiind foarte frecventa – peste 30%.
Procedeele sunt multiple, deschise si laparoscopice.
Cel ma eficient, cel mai confortabil si cu cele mai bune rezultate estetice este protezarea regiunii ombilicale cu Proceed Ventral Patch (PVP).


Indicatia acestui procedeu este limitata de diametrul orificiului herniar (<2cm) si este aplicabil doar pacientului adult.

 

 

 

 

 

 

aspect preoperator                                                               aspect intraoperator



pregatirea protezei PVPM


introducerea protezei prin orificiul de hernie


aspect final

Operatia se poate realiza sub anestezie rahidiana sau generala
Pacientul poate fi externat la cca 6 ore postoperator.

De retinut!
Pentru cazul particular in care pacienta doreste sa ramana insarcinata dupa operatie, montarea plasei nu influenteaza functionalitatea si adaptarea peretelui abdominal in sarcina!

 


Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
Category : HERNIE OMBILICALA

VIDEO: OPERATIE LAPAROSCOPICA PENTRU HERNIE INGHINALA DREAPTA RECIDIVATA

Friday, September 28, 2012 posted by Dr. Victor Radu 6:28 pm

Abordarea laparoscopica a herniei permite protezare larga si eficienta a peretelui abdominal.
Asa cum am aratat si in materialele anterioare, fixarea plasei cu adeziv in locul agrafelor aduce schimbari benefice in evolutia postoperatorie prin reducerea disconfortului.

Va prezint cazul unui pacient in varsta de 50 de ani, operat in urma cu mai multi ani pentru hernie inghinala dreapta – operatie deschisa, fara plasa, internat pentru hernie recidivata.
S-a practicat operatie laparoscopica in care peretele abdominal a fost protezat cu plasa fixata cu adeziv.

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : HERNIE INGHINALA

OPERATIE LAPAROSCOPICA PENTRU HERNIE INGHINALA FARA DURERE

Sunday, March 11, 2012 posted by Dr. Victor Radu 3:41 pm

Operatie fara durere…” Poate suna ciudat… A publicitate gratuita… 

Ei bine, sa vedem despre ce este vorba!
Operatia laparoscopica pentru hernia inghinala consta in reducerea sacului de hernie si protezarea peretelui abdominal cu o plasa.

Fixarea plasei se poate realiza cu mijloace diferite: “agrafe” de titan sau resorbabile sau adezivi biologici. Am discutat despre aceasta problema in capitolul MODALITATI DE FIXARE A PLASELOR DE HERNIE.
fixarea protezei cu agrafa neresorbabila

Sigur ca aceste dispozitive au avantajul unei fixari solide a plasei la nivelul peretelui muscular.
Exista insa si dezavantaje:
-riscul de lezare a unui vas de sange ce poate determina hemoragie la nivelul peretelui muscular
-durerea postoperatorie ca urmare a agresiunii peretelui muscular (este adevarat ca intensitatea durerii este redusa, fiind similara cu “febra musculara”)
-costul semnificativ

Noutatea consta in aparitia pe piata romaneasca a adezivilor biocompatibili, care nu agreseaza peretele abdominal, astfel durerea postoperatorie fiind diminuata pana la o usoara jena.
Am avut o oarecare retinere fata de utilizarea acestora, experienta fiind destul de limitata in ceea ce priveste rezultatele pe termen lung.

Ce sunt adezivii biocompatibili?

Primele produse utilizate ca si adezivi biologici au fost pe baza de fibrina. Au eficienta foarte buna dar au cost ridicat,au riscul (teoretic) de a fi contaminati biologic (la fel ca si produsele de transfuzie), protocol de pastrare si administrare laborios.
Aparitia adezivilor sintetici a rezolvat aceste probleme: cost scazut, fara riscuri biologice, pastrare si administrare facila. Substanta de baza este cian-acrilat, produs neresorbabil si netoxic, actual larg raspandit in practica chirurgicala. In plus, produsul a trecut “proba timpului” fiind utilizat in toate centrele importante de herniologie din Europa.

Principalul avantaj este reprezentat de absenta durerii fixarea plasei de hernie cu Glubran
post-operatorii prin neagresarea peretelui abdominal.
Aplicarea substantei se realizeaza cu un dispozitiv special, asigurand fixarea plasei pe muschi.

Ca membru activ al Societatii Europene de Herniologie pun in practica principiile acestui for european. Asadar pacientii mei beneficiaza de standardele de varf in domeniu!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Diverse, Herniile abdominale, Laparoscopie

CHIRURGIE “DE ZI”, CHIRURGIE “DE 1 ZI”

Wednesday, March 7, 2012 posted by Dr. Victor Radu 11:22 am

Chirurgia “de zi” si chirurgia “de 1 zi” sunt concepte moderne de abordare a cazurilor chirurgicale ce presupun o calitate superioara a actului chirurgical si anestezic, ce permite spitalizare redusa a pacientului, asigurand reluarea activitatilor curente si confortul postoperator.

Desigur ca aceste concepte presupun indeplinirea unor conditii din partea pacientului pentru ca vindecarea acestuia sa se realizeze in deplina securitate.

Pentru Chirurgia de zi este obligatoriu ca pacientul sa fie inclus intr-o clasa de risc redus din punct de vedere chirurgical, anestezic, cardiovascular si respirator.
Chirurgia de o zi se adreseaza pacientilor ale caror afectiuni colaterale sunt perfect compensate si nu  necesita o monitorizare postoperatorie din punct de vedere terapeutic.

Conditiile comune ce trebuie indeplinite de pacienti pentru a beneficia de acest regim de spitalizare sunt:
1. pacientul este constient si deplin echilibrat din punct de vedere chirurgical, anesteziologic, cardiovascular si respirator
2. pacientul poate fi supravegheat in primele 24 de ore de catre un adult responsabil
3. domiciliul pacientului sa fie la mai putin de 50 km de un spital
4. posibilitatea deplasarii cu mijloc auto personal
5. posibilitatea contactului telefonic cu medicul curant

Trebuie subliniat faptul ca pacientul care a primit in cursul diminetii anestezie generala, nu poate conduce masina in cursul aceleiasi zi!

Ce operatii pot fi realizate in regimul Chirurgie de zi – Chirurgie de 1 zi
 – tratamentul chirurgical sau laparoscopic al herniei inghinale si herniei ombilicale
– colecistectomia laparoscopica
– apendicectomia
– tiroidectomia (operatia de tiroida)
– tratamentul chirurgical al tumorilor de parti moi (lipom, chist sebaceu etc)
– tratamentul chirurgical sau laparoscpoic al varicocelului

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Diverse, Herniile abdominale, Laparoscopie

Poate fi afectat testiculul in operatia de hernie inghinala?

Friday, August 19, 2011 posted by Dr. Victor Radu 2:36 pm

Inainte de a raspunde la intrebarea daca poate fi afectat testiculul in operatia de hernie inghinala as vrea sa va dau cateva informatii de anatomie.

In primul rand Ce este canalul inghinal?
In viata intrauterina testiculele se dezvolta in regiunea lombara (sub rinichi). Ele migreaza in jos, strabat peretele abdominal -printr-un traiect oblic- pentru ca, la nastere, sa ajunga in scrot.
Acest traiect in peretele abdominal se numeste canal inghinal.
Canalul inghinal are doua orificii: unul intern, situat mai lateral si unul extern situat medial (mai inauntru). In acest fel, canalul are un traiect oblic, lucru foarte important din punct de vedere al mecanicii peretelui abdominal. Practic, presiunea exercitata de organele abdominale (de cca 16N/cmp) tinde sa comprime peretii canalului.

Dupa cum se poate observa din schema de mai sus, traiectul oblic al canalului inghinal in peretele abdominal reprezinta “o sicana” in calea presiunii abdominale.

In situatia in care orificiul intern este largit, cele doua “guri” ale canalului tind sa se suprapuna, iar presiunea exercitata pe peretele abdominal va duce la aparitia unei hernii inghinale.

Ce contine canalul inghinal?
Asa cum am spus, acest traiect parietal (din grosimea peretelui abdominal) este rezultatul migrarii testiculului din regiunea lombara in scrot. Asadar, canalul inghinal contine cordonul spermatic – ansamblul de structuri vasculare, nervoase si ejaculatorii.

Testiculul are trei surse importante de vascularizatie; doua dintre ele se alatura arterei testiculare (care coboara impreuna cu testiculul, avand originea in artera aorta) in interiorul canalului inghinal.

Ce impact are acest detaliu in chirurgia herniei inghinale?

Fac o mica paranteza: din punct de vedere al leziunilor vasculare, in abordarea laparoscopica paradigma este cu totul alta fata de chirurgia deschisa, si anume CUM EVIT SANGERAREA? iar nu CUM OPRESC SANGERAREA?

Asadar, in situatia unei leziuni (accidentale) vasculare, in abordul laparoscopic, in care teatrul operator este situat inapoia peretelui muscular, poate fi interceptata cel mult una dintre cele trei surse vasculare, iar testiculul nu va avea de suferit.
Nu acelasi lucru se intampla in situatia chirurgiei deschise, in care, aria de lucru este in interiorul canalului inghinal, unde toate cele trei surse arteriale sunt asociate…

Iata deci inca un avantaj al chirurgiei laparoscopice, demn de mentionat la capitolul COMPLICATII.Montarea plasei in abordul laparoscopic se realizeaza inapoia peretelui muscular, fara a manevra in vreun fel cordonul spermatic, care ramane pe peretele posterior al cavitatii abdominale.
In chirurgia deschisa, plasa necesita realizarea unui slitz care va fi traversat de cordonul spermatic. Uneori, calibrarea orificiului din plasa poate “gatui” cordonul ceea ce duce la un edem dur al testiculului, care, de cele mai multe ori este reversibil cu tratament antiinflamator.

 
Din punct devedere al durerii postoperatorii, posibilitatea de a leza structuri nervoase, raspunzatoare de durere postoperatorie, parestezii (furnicaturi), sau hipo- anestezii (amorteala regiunii inghinale) este aproape zero in chirurgia laparoscopica; in abordul deschis, filetele nervoase pot fi uneori interceptate (mai ales de mana unui chirurg mai putin atent la detaliu!).

In concluzie: accidente intraoperatorii sunt posibile, cu impact mai mic sau mai mare asupra calitatii vietii.
Dar prin abordare laproscopica NU poate fi afectat testiculul in operatia de hernie inghinala; in plus, repararea mai solida a peretelui asigura un risc minim de recidiva, iar durerea postoperatorie redusa si recuperarea rapida asigura un confort superior operatiei deschise!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Herniile abdominale, Laparoscopie