Posts Tagged ‘ arsura la stomac ’

HERNIA HIATALA SI ESOFAGITA DE REFLUX

Monday, October 1, 2012 posted by Dr. Victor Radu 6:55 pm

Mi-am propus sa scriu un material despre hernia hiatala si esofagita de reflux pentru a va aduce unele lamuriri cu privire la ce inseamna fiecare din aceste notiuni, cum apar aceste afectiuni, care este simptomatologia si care este tratamentul corect.

Cavitatea toracica este separata de cavitatea abdominala de catre muschiul diafragma. Acesta prezinta orificii (hiatusuri) prin care trec dinspre torace spre abdomen aorta si respectiv esofagul. Orificiul prin care esofagul traverseaza diafragma se numeste hiatus esofagian. Uneori acest hiatus este largit permitand hernierea stomacului din abdomen in torace.

Hernierea poate avea loc prin alunecarea stomacului in mediastin (hernie hiatala prin alunecare) sau prin rostogolirea stomacului prin hiatus (hernie hiatala prin rostogolire).


De retinut faptul ca in timp ce hernia hiatala este insotita invariabil de reflux gastroesofagian (ce produce esofagita de reflux), boala de reflux gastroesofagian poate exista si in absenta herniei hiatale, ca entitate clinica de sine statatoare, ca urmare a unei disfunctionallitati a sfincterului gastroesogfagian.

1. Ce este Boala de Reflux Gastro-Esofagian (BRGE)?

Desi termneul “arsuri la stomac”este folosit pentru a descrie o varietate de probleme digestive, in termeni medicali, pirozisul este cel mai constatnt simptom al bolii de reflux gastroesofagian, rezultand prin refluarea sucului gastric acid in esofag. Acesta arsura este perceputa inapoia sternului, “in capul pieptului”, uneori iradiind spre baza gatului. Apare mai frecvent cand pacientul sta in pozitie culcata imediat dupa pranz sau cand isi apleaca trunchiul inainte. Alte simptome: regurgitatii, varsaturi, dificultati la inghitire, dificultati respiratorii.

2. Care sunt cauzele BRGE?

Alimentele ajung din gura prin intermediul faringelui si esofagului in stomac. La nivelul jonctiunii intre esofag si stomac in grosimea esofagului exista un muschi numit sfincter esofagian. Acesta se comporta ca o supapa ce permite trecerea alimentelor din esofag in stomac dupa care se inchide nepermitand trecerea sucului gastric acid in esofag. Atunci cand acest sfincter nu functioneaza se produce refluxul de suc gastric in esofag iritand mucoasa esofagiana ceea ce duce la aparitia BRGE.

3. Ce contribuie la BRGE?

Unii oameni se nasc cu un sfincter esofagian inferior slab (LES). Pentru altii, însă, alimente grase si condimentate, anumite tipuri de medicamente, îmbrăcămintea stramta, fumatul, consumul de alcool, exercitii fizice sau modificări ale pozitiei corpului (aplecarea inainte sau culcat), pot provoca relaxarea sfincterului, cauzând reflux.

4. Cum se trateaza BRGE?

Tratamentul include 3 etape:

1. Modificarea stilului de viata. În multe cazuri, schimbarea dietei  poate amenda simptomatologia. Pierdea în greutate, reducerea sau eliminarea fumatului si consumului de alcool, precum si modificarea obiceiului de a sta intins dupa masa pot ajuta, de asemenea.

2. Terapie medicamentoasă
Dacă simptomele persistă după aceste modificări de stil de viată, tratamentul medicamentos poate fi necesar. Antiacidele neutralizeaza acizii din stomac si antisecretoarele gastrice reduc cantitatea de acid gastric. Ambele pot fi eficiente in ameliorarea simptomelor. Medicamentele prescrise pot fi eficiente si in vindecarea esofagitei.

3. Cand ajungeti la CHIRURGIE?
Pacientii care nu răspund bine la schimbarile stilului de viata sau la tratamentul medicamentos, sau cei care au nevoie de medicamente continuu pentru a controla simptomatologia, vor trebui să aleaga intre a trăi cu starea lor sau a urma o procedura chirurgicala. Chirurgia este foarte eficienta in tratarea BRGE.

Există si proceduri nechirurgicale cunoscute sub numele de abord endoscopic intraluminal, care sunt alternative la chirurgia laparoscopica si deschisa. In urma consultatiei, veti stabili impreuna cu medicul curant ce tip de tratament este optim pentru dumneavoastra.

CARE SUNT AVANTAJELE METODEI LAPAROSCOPICE?

• reducerea dureii postoperatorii • spitalilzare redusa • recuperare rapida si reluarea activitatilor curente • rezultate cosmetice foarte bune

In principiu, tratamentul chirurgical are urmatoarele obiective:
– reducerea herniei hiatale
– calibrarea hiatusului esofagian
– realizarea unei valve antireflux

Operatia se realizeaza sub anestezie generala. Perioada de spitalizare este de 2 – 3 zile. Recuperarea este rapida, in dupa-amiaza operatiei fiind permis consulmul de lichide, prima zi postoperator alimentatia fiind una completa.

INAINTE DE OPERATIE
• Cu ocazia consultatiei vi se vor explica riscurile si beneficiile operatiei
• Pregătirea preoperatorie include analizele de sange, evaluare medicala, radiografia pulmonara si un EKG.
• Chirurgul va poate solicita golirea completa a colonului inainte de interventia chirurgicala. Vi se poate solicita să beti doar lichide clare in ziua dinaintea interventiei.
• Este recomandat să faceti dus cu o seara înainte sau in dimineata zilei in care va operati.
• După miezul noptii, inainte de operatie, nu ar trebui să mănâncati sau sa beti nimic, cu exceptia medicamentelor pe care medicul dumneavoastră le-a recomandat
• Medicamente cum ar fi aspirina, sau alti antiagreganti plachetari (aspenter, plavix etc), medicamente anti-inflamatorii vor trebui oprite temporar, de la câteva zile la o săptămână inainte de interventia chirurgicala.
• Renuntarea la fumat cu cel putin o saptamana inaintea operatiei.

LA CE SA VA ASTEPTATI IN ZIUA INTERVENTIEI
• De obicei internarea se face în dimineata zilei in care este programata operatia.
• O asistenta medicala va plasa un ac mic / cateter in vena, pentru asigurarea administrarii unor medicamente în timpul interventiei chirurgicale.
• Deseori, pre-operator anumite medicamente (sedative, anticoagulante) sunt necesare.
• Veti fi sub anestezie generala – adormit – în timpul operatiei, care poate dura mai multe ore.
• Dupa operatie veti fi trimis in compartimentul postoperator până când veti fi complet treaz.
• Cei mai multi pacienti stau in spital in noaptea de dupa operatie si pot necesita zile suplimentare în spitalizare.

IN CE CONSTA OPERATIA LAPAROSCOPICĂ ANTI-REFLUX?
• Operatia laparoscopica anti-reflux (cel mai folosit procedeu : fundoplicatura Nissen) presupune consolidarea “valvei” intre esofag si stomac prin infasurarea esofagului terminal cu segmntul superior al stomacului (tuberozitatea gastrica).
• Pentru a intra in abdomen, se folosesc incizii mici prin care se introduc canule; prin acestea vor fi introduse instrumentele specifice. Laparoscopul, care este conectat la o camera video, se introduce printr-o incizie mică supraombilicala, oferind chirurgului o imagine marita  a organelor interne ale pacientului pe un monitor.
• Intreaga operatie este realizată după ce abdomenul este extins prin umflarea cu dioxid de carbon.
                                                                     puncte de trocarizare


                                   calibrarea hiatusului prin sutura pilierilor

                                 confectionarea valvei antireflux procedeu Nissen

Ce se întâmplă dacă operatia nu poate fi efectuată sau finalizată PRIN METODA LAPAROSCOPICĂ?
La un număr mic de pacienti, metoda laparoscopica nu este fezabilă, din cauza incapacitătii de a vizualiza sau manipula organele în mod eficient. Factorii care pot creste posibilitatea de conversie la procedura “deschisa” sunt obezitatea, un istoric de interventii chirurgicale abdominale anterioare cauzand tesut cicatricial dens, sau probleme de sângerare în timpul operatiei. Decizia de a efectua procedura deschisă este o decizie pe care o ia chirurgul, fie inainte fie in timpul operatiei efective. Atunci când chirurgul consideră că cel mai sigur este de a converti procedura laparoscopica intr-una deschisă, aceasta nu este o complicatie, ci mai degrabă arata experienta si prudenta chirurgicala. Decizia de a converti la o procedură deschisă se bazează strict pe criteriile de siguranta pentru pacient.

LA CE SA VA ASTEPTATI DUPA OPERATIE
• Pacientii sunt încurajati să reia activitati usoare imediat dupa interventia chirurgicala (plimbare, mobilizare).
• Durerea postoperatorie este, în general, usoară, desi unii pacienti pot necesita medicatie analgezica.
• De obicei medicamente anti-reflux nu sunt necesare după  interventia chirurgicală.
• Dieta postoperatorie se limiteaza la lichide in ziua operatiei, alimente pastoase in prima zi postoperator si apoi alimentatie normala.
• Controlul postoperator va fi stabilit in primele doua saptamani de al operatie.
La externare, pacientul va fi incurajat pentru reluarea activitatilor casnice uzuale, plimbare, urcat scara, condus masina, reluarea vietii sexuale normale.

Care sunt efectele operatiei?
Studiile au arătat că marea majoritate a pacientilor la care se practica aceasta operatie sunt fie asimptomatici, fie au o imbunatatire semnificativa a simptomelor lor GERD.

Efectele adverse pe termen lung sunt, în general, mai putin frecvente.
• Unii pacienti dezvolta dificultate temporară de înghitire imediat după operatie. Acest lucru se remite de obicei în termen de una la trei luni dupa interventia chirurgicala.
• Ocazional, pacientii pot necesita o procedura de dilatare endoscopica a esofagului sau, rareori, de reinterventie pentru recalibrarea “valvei”.
• Uneori este limitata eructatia, pacientul avand senzatie de balonare.
• Foarte rar, unii pacienti nu resimt nici o ameliorare a simptomelor lor.

Ce complicatii pot să apară?
Desi operatia este considerata sigura, pot să apară complicatii, ca de altfel in orice interventie chirurgicala.
Complicatiile pot include, dar nu sunt limitate la:
• reactie adversă la anestezie generala
• sângerare
• lezare de esofag, splina, stomac sau organe interne
• infectie a plăgii – extrem de rar.

Medicul curant va discuta despre acestea inainte de interventie. El vă va ajuta, de asemenea, să decideti dacă raportul intre beneficiile si riscurile unei interventii chirurgicale laparoscopice anti-reflux este mai mic decât tratamentul conservator.

Semne de alarma care sa justifice sa apelati medicul dumneavoastra
• febră persistentă de peste 39 grdC
• Sângerare
• Balonare
• Durere persistenta in pofida tratamentului recomandat
• Greată persistentă sau vărsături
• Frisoane
• Tuse persistentă sau dificultăti de respiratie
• Roseată la oricare dintre incizii
• Sunteti în imposibilitatea de a mânca sau bea lichide

 

 

 

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Hernia hiatala, Hernia hiatala - Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) - Esofagia de reflux