Free xml sitemap generator

HERNIA HIATALA SI ESOFAGITA DE REFLUX

Monday, October 1, 2012 posted by Dr. Victor Radu 6:55 pm

Mi-am propus sa scriu un material despre hernia hiatala si esofagita de reflux pentru a va aduce unele lamuriri cu privire la ce inseamna fiecare din aceste notiuni, cum apar aceste afectiuni, care este simptomatologia si care este tratamentul corect.

Cavitatea toracica este separata de cavitatea abdominala de catre muschiul diafragma. Acesta prezinta orificii (hiatusuri) prin care trec dinspre torace spre abdomen aorta si respectiv esofagul. Orificiul prin care esofagul traverseaza diafragma se numeste hiatus esofagian. Uneori acest hiatus este largit permitand hernierea stomacului din abdomen in torace.

Hernierea poate avea loc prin alunecarea stomacului in mediastin (hernie hiatala prin alunecare) sau prin rostogolirea stomacului prin hiatus (hernie hiatala prin rostogolire).


De retinut faptul ca in timp ce hernia hiatala este insotita invariabil de reflux gastroesofagian (ce produce esofagita de reflux), boala de reflux gastroesofagian poate exista si in absenta herniei hiatale, ca entitate clinica de sine statatoare, ca urmare a unei disfunctionallitati a sfincterului gastroesogfagian.

1. Ce este Boala de Reflux Gastro-Esofagian (BRGE)?

Desi termneul “arsuri la stomac”este folosit pentru a descrie o varietate de probleme digestive, in termeni medicali, pirozisul este cel mai constatnt simptom al bolii de reflux gastroesofagian, rezultand prin refluarea sucului gastric acid in esofag. Acesta arsura este perceputa inapoia sternului, “in capul pieptului”, uneori iradiind spre baza gatului. Apare mai frecvent cand pacientul sta in pozitie culcata imediat dupa pranz sau cand isi apleaca trunchiul inainte. Alte simptome: regurgitatii, varsaturi, dificultati la inghitire, dificultati respiratorii.

2. Care sunt cauzele BRGE?

Alimentele ajung din gura prin intermediul faringelui si esofagului in stomac. La nivelul jonctiunii intre esofag si stomac in grosimea esofagului exista un muschi numit sfincter esofagian. Acesta se comporta ca o supapa ce permite trecerea alimentelor din esofag in stomac dupa care se inchide nepermitand trecerea sucului gastric acid in esofag. Atunci cand acest sfincter nu functioneaza se produce refluxul de suc gastric in esofag iritand mucoasa esofagiana ceea ce duce la aparitia BRGE.

3. Ce contribuie la BRGE?

Unii oameni se nasc cu un sfincter esofagian inferior slab (LES). Pentru altii, însă, alimente grase si condimentate, anumite tipuri de medicamente, îmbrăcămintea stramta, fumatul, consumul de alcool, exercitii fizice sau modificări ale pozitiei corpului (aplecarea inainte sau culcat), pot provoca relaxarea sfincterului, cauzând reflux.

4. Cum se trateaza BRGE?

Tratamentul include 3 etape:

1. Modificarea stilului de viata. În multe cazuri, schimbarea dietei  poate amenda simptomatologia. Pierdea în greutate, reducerea sau eliminarea fumatului si consumului de alcool, precum si modificarea obiceiului de a sta intins dupa masa pot ajuta, de asemenea.

2. Terapie medicamentoasă
Dacă simptomele persistă după aceste modificări de stil de viată, tratamentul medicamentos poate fi necesar. Antiacidele neutralizeaza acizii din stomac si antisecretoarele gastrice reduc cantitatea de acid gastric. Ambele pot fi eficiente in ameliorarea simptomelor. Medicamentele prescrise pot fi eficiente si in vindecarea esofagitei.

3. Cand ajungeti la CHIRURGIE?
Pacientii care nu răspund bine la schimbarile stilului de viata sau la tratamentul medicamentos, sau cei care au nevoie de medicamente continuu pentru a controla simptomatologia, vor trebui să aleaga intre a trăi cu starea lor sau a urma o procedura chirurgicala. Chirurgia este foarte eficienta in tratarea BRGE.

Există si proceduri nechirurgicale cunoscute sub numele de abord endoscopic intraluminal, care sunt alternative la chirurgia laparoscopica si deschisa. In urma consultatiei, veti stabili impreuna cu medicul curant ce tip de tratament este optim pentru dumneavoastra.

CARE SUNT AVANTAJELE METODEI LAPAROSCOPICE?

• reducerea dureii postoperatorii • spitalilzare redusa • recuperare rapida si reluarea activitatilor curente • rezultate cosmetice foarte bune

In principiu, tratamentul chirurgical are urmatoarele obiective:
– reducerea herniei hiatale
– calibrarea hiatusului esofagian
– realizarea unei valve antireflux

Operatia se realizeaza sub anestezie generala. Perioada de spitalizare este de 2 – 3 zile. Recuperarea este rapida, in dupa-amiaza operatiei fiind permis consulmul de lichide, prima zi postoperator alimentatia fiind una completa.

INAINTE DE OPERATIE
• Cu ocazia consultatiei vi se vor explica riscurile si beneficiile operatiei
• Pregătirea preoperatorie include analizele de sange, evaluare medicala, radiografia pulmonara si un EKG.
• Chirurgul va poate solicita golirea completa a colonului inainte de interventia chirurgicala. Vi se poate solicita să beti doar lichide clare in ziua dinaintea interventiei.
• Este recomandat să faceti dus cu o seara înainte sau in dimineata zilei in care va operati.
• După miezul noptii, inainte de operatie, nu ar trebui să mănâncati sau sa beti nimic, cu exceptia medicamentelor pe care medicul dumneavoastră le-a recomandat
• Medicamente cum ar fi aspirina, sau alti antiagreganti plachetari (aspenter, plavix etc), medicamente anti-inflamatorii vor trebui oprite temporar, de la câteva zile la o săptămână inainte de interventia chirurgicala.
• Renuntarea la fumat cu cel putin o saptamana inaintea operatiei.

LA CE SA VA ASTEPTATI IN ZIUA INTERVENTIEI
• De obicei internarea se face în dimineata zilei in care este programata operatia.
• O asistenta medicala va plasa un ac mic / cateter in vena, pentru asigurarea administrarii unor medicamente în timpul interventiei chirurgicale.
• Deseori, pre-operator anumite medicamente (sedative, anticoagulante) sunt necesare.
• Veti fi sub anestezie generala – adormit – în timpul operatiei, care poate dura mai multe ore.
• Dupa operatie veti fi trimis in compartimentul postoperator până când veti fi complet treaz.
• Cei mai multi pacienti stau in spital in noaptea de dupa operatie si pot necesita zile suplimentare în spitalizare.

IN CE CONSTA OPERATIA LAPAROSCOPICĂ ANTI-REFLUX?
• Operatia laparoscopica anti-reflux (cel mai folosit procedeu : fundoplicatura Nissen) presupune consolidarea “valvei” intre esofag si stomac prin infasurarea esofagului terminal cu segmntul superior al stomacului (tuberozitatea gastrica).
• Pentru a intra in abdomen, se folosesc incizii mici prin care se introduc canule; prin acestea vor fi introduse instrumentele specifice. Laparoscopul, care este conectat la o camera video, se introduce printr-o incizie mică supraombilicala, oferind chirurgului o imagine marita  a organelor interne ale pacientului pe un monitor.
• Intreaga operatie este realizată după ce abdomenul este extins prin umflarea cu dioxid de carbon.
                                                                     puncte de trocarizare


                                   calibrarea hiatusului prin sutura pilierilor

                                 confectionarea valvei antireflux procedeu Nissen

Ce se întâmplă dacă operatia nu poate fi efectuată sau finalizată PRIN METODA LAPAROSCOPICĂ?
La un număr mic de pacienti, metoda laparoscopica nu este fezabilă, din cauza incapacitătii de a vizualiza sau manipula organele în mod eficient. Factorii care pot creste posibilitatea de conversie la procedura “deschisa” sunt obezitatea, un istoric de interventii chirurgicale abdominale anterioare cauzand tesut cicatricial dens, sau probleme de sângerare în timpul operatiei. Decizia de a efectua procedura deschisă este o decizie pe care o ia chirurgul, fie inainte fie in timpul operatiei efective. Atunci când chirurgul consideră că cel mai sigur este de a converti procedura laparoscopica intr-una deschisă, aceasta nu este o complicatie, ci mai degrabă arata experienta si prudenta chirurgicala. Decizia de a converti la o procedură deschisă se bazează strict pe criteriile de siguranta pentru pacient.

LA CE SA VA ASTEPTATI DUPA OPERATIE
• Pacientii sunt încurajati să reia activitati usoare imediat dupa interventia chirurgicala (plimbare, mobilizare).
• Durerea postoperatorie este, în general, usoară, desi unii pacienti pot necesita medicatie analgezica.
• De obicei medicamente anti-reflux nu sunt necesare după  interventia chirurgicală.
• Dieta postoperatorie se limiteaza la lichide in ziua operatiei, alimente pastoase in prima zi postoperator si apoi alimentatie normala.
• Controlul postoperator va fi stabilit in primele doua saptamani de al operatie.
La externare, pacientul va fi incurajat pentru reluarea activitatilor casnice uzuale, plimbare, urcat scara, condus masina, reluarea vietii sexuale normale.

Care sunt efectele operatiei?
Studiile au arătat că marea majoritate a pacientilor la care se practica aceasta operatie sunt fie asimptomatici, fie au o imbunatatire semnificativa a simptomelor lor GERD.

Efectele adverse pe termen lung sunt, în general, mai putin frecvente.
• Unii pacienti dezvolta dificultate temporară de înghitire imediat după operatie. Acest lucru se remite de obicei în termen de una la trei luni dupa interventia chirurgicala.
• Ocazional, pacientii pot necesita o procedura de dilatare endoscopica a esofagului sau, rareori, de reinterventie pentru recalibrarea “valvei”.
• Uneori este limitata eructatia, pacientul avand senzatie de balonare.
• Foarte rar, unii pacienti nu resimt nici o ameliorare a simptomelor lor.

Ce complicatii pot să apară?
Desi operatia este considerata sigura, pot să apară complicatii, ca de altfel in orice interventie chirurgicala.
Complicatiile pot include, dar nu sunt limitate la:
• reactie adversă la anestezie generala
• sângerare
• lezare de esofag, splina, stomac sau organe interne
• infectie a plăgii – extrem de rar.

Medicul curant va discuta despre acestea inainte de interventie. El vă va ajuta, de asemenea, să decideti dacă raportul intre beneficiile si riscurile unei interventii chirurgicale laparoscopice anti-reflux este mai mic decât tratamentul conservator.

Semne de alarma care sa justifice sa apelati medicul dumneavoastra
• febră persistentă de peste 39 grdC
• Sângerare
• Balonare
• Durere persistenta in pofida tratamentului recomandat
• Greată persistentă sau vărsături
• Frisoane
• Tuse persistentă sau dificultăti de respiratie
• Roseată la oricare dintre incizii
• Sunteti în imposibilitatea de a mânca sau bea lichide

 

 

 

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Hernia hiatala, Hernia hiatala - Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) - Esofagia de reflux

CE OBIECTIVE AVEM CAND OPERAM O EVENTRATIE?

Friday, September 28, 2012 posted by Dr. Victor Radu 9:44 pm

Scurta recapitulare: eventratia, sau hernia incizionala, este o hernie abdominala dezvoltata la nivelul unei cicatrici postoperatorii.

Ca orice hernie, eventratia are o singura posibilitate terapeutica: interventia chirurgicala.
Fie ca operatia este deschisa (clasica) fie ca este laparoscopica, obiectivele sunt de a reintroduce in abdomen continutul sacului de eventratie si de a restabili integritatea peretelui abdominal.
Simpla sutura a marginilor orificiului herniar duce la recidiva in proportie de 45% – 50%. Ca atare, repararea peretelui abdominal se face prin protezarea acesuia cu plasa (deschis sau laparoscopic).

Cum reparam peretele abdominal in eventratiile mari?
Cu ceva vreme in urma, scriam despre aceasta comparand plasa cu un pod ai carui piloni sunt reprezentati de marginile orificiului herniar – procedeu numit “de substitutie”, plasa inlocuind zona de perete neacoperita de muschi.

Ei bine, conceptia actuala s-a schimbat. Peretele abdominal nu este un sac inert in care ne purtam organele interne! ci este un “0rgan” cu functii multiple si complexe, ce trebuie restabilite.
Asadar, procedeele de substitutie sunt inlocuite de procedeele de intarire, prin care se restabileste continuitatea musculara. Astfel se mentine functia de mobilitate activa a intregului perete abdominal. In cazul eventratiilor voluminoase, procedeele chirurgicale sunt complexe, de separare a componentelor parietale.

Mai jos este prezentat cazul unui pacient care in urma cu 2 ani a suferit o interventie chirurgicala pentru ulcer perforat. Evolutia postoperaorie a fost grevata de un proces supurativ complex ce a predispus aparitia unei eventratii.
Avand un defect muscular important, pacientul a fost operat pe cale deschisa, realizandu-se o protezare complexa a peretelui abdominal.

 

 

 

 

 

Pacientul a fost externat a doua zi postoperator.

 

Tags: , , , , , , ,
Category : EVENTRATIE

VIDEO: OPERATIE LAPAROSCOPICA PENTRU HERNIE INGHINALA DREAPTA RECIDIVATA

Friday, September 28, 2012 posted by Dr. Victor Radu 6:28 pm

Abordarea laparoscopica a herniei permite protezare larga si eficienta a peretelui abdominal.
Asa cum am aratat si in materialele anterioare, fixarea plasei cu adeziv in locul agrafelor aduce schimbari benefice in evolutia postoperatorie prin reducerea disconfortului.

Va prezint cazul unui pacient in varsta de 50 de ani, operat in urma cu mai multi ani pentru hernie inghinala dreapta – operatie deschisa, fara plasa, internat pentru hernie recidivata.
S-a practicat operatie laparoscopica in care peretele abdominal a fost protezat cu plasa fixata cu adeziv.

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : HERNIE INGHINALA

CONGRESUL INTRENATIONAL DE HERNIE, NEW YORK, 2012

Thursday, April 5, 2012 posted by Dr. Victor Radu 6:27 am

Ca membru activ al Societatii Europene de Herniologie ofer pacientilor cu hernii abdminale posibilitatea de a beneficia de cel mai
modern tratament, punand in practica ghidul acestui prestigios for chirurgical.
Asa a devenit pentru mine o rutina si un standard abordul laparoscopic al herniilor abdominale, introducerea in practica  a tot ce este avansat tehnic si conceptual  precum si grija pentru confortul si recuperarea rapida postoperatorie a pacientilor.

In dorinta de perfectionare, saptamana trecuta am trecut de partea cealalta a Atlanticului pentru a participa la
Congresul International de Hernie de la New York, organizat de Societatea Americana de Herniologie (AHS).

Intalnire de inalt nivel stiintific, in tara supertehnologiei, cu chirurgi de marca.

Tema centrala in ce priveste hernia inghinala a fost sindromul dureros cronic postoperator.
Asadar, perfectionarea procedeelor chirurgicale a lasat pe planul al doilea tema recidivei herniare, grija pentru confortul
postoperator ocupand primul loc, asa cum este – de altfel – firesc!

Am avut bucuria de a-l revedea pe cel care a contribuit substantial la formarea mea profesionala in ce priveste abordarea moderna a herniilor abdominale, Profesorul Jan Kukleta (Elvetia). Congresul de Hernie, New York

El este promotorul fixarii plasei cu adeziv biologic in abordul laparoscpic al herniei; de la el am invatat aceasta si – cel putin pana la ora actuala – sunt singurul chirurg care foloseste acest procedeu in Romania.

Lucrarea prezentata de domnia sa in cadrul congresului a avut ca tema impactul pozitiv al fixarii plasei cu adeziv biologic in ceea ce priveste durerea postoperatorie.

O alta tema de interes a fost abordarea eventratiilor (hernii incizionale); studii de mecanica a peretelui abdominal in laboratoare dinamometrice au dus la schimbarea
conceptiei functionarii peretelui abdominal afectat de eventratie si implicit a peretelui abdominal dupa diferite procedee de reparare a eventratiei.
Tendinta de a restabili integritatea anatomica si variatele posibilitati de protezare au facut subiectul unor discutii aprinse, care, evident au dus si la “nasterea”
unor concluzii. Abordul laparoscopic castiga tot mai mult teren dar chirurgia deschisa detine suprematia in situatii deosebite, cu defecte herniare mari.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Diverse, Herniile abdominale, Laparoscopie

OPERATIE LAPAROSCOPICA PENTRU HERNIE INGHINALA FARA DURERE

Sunday, March 11, 2012 posted by Dr. Victor Radu 3:41 pm

Operatie fara durere…” Poate suna ciudat… A publicitate gratuita… 

Ei bine, sa vedem despre ce este vorba!
Operatia laparoscopica pentru hernia inghinala consta in reducerea sacului de hernie si protezarea peretelui abdominal cu o plasa.

Fixarea plasei se poate realiza cu mijloace diferite: “agrafe” de titan sau resorbabile sau adezivi biologici. Am discutat despre aceasta problema in capitolul MODALITATI DE FIXARE A PLASELOR DE HERNIE.
fixarea protezei cu agrafa neresorbabila

Sigur ca aceste dispozitive au avantajul unei fixari solide a plasei la nivelul peretelui muscular.
Exista insa si dezavantaje:
-riscul de lezare a unui vas de sange ce poate determina hemoragie la nivelul peretelui muscular
-durerea postoperatorie ca urmare a agresiunii peretelui muscular (este adevarat ca intensitatea durerii este redusa, fiind similara cu “febra musculara”)
-costul semnificativ

Noutatea consta in aparitia pe piata romaneasca a adezivilor biocompatibili, care nu agreseaza peretele abdominal, astfel durerea postoperatorie fiind diminuata pana la o usoara jena.
Am avut o oarecare retinere fata de utilizarea acestora, experienta fiind destul de limitata in ceea ce priveste rezultatele pe termen lung.

Ce sunt adezivii biocompatibili?

Primele produse utilizate ca si adezivi biologici au fost pe baza de fibrina. Au eficienta foarte buna dar au cost ridicat,au riscul (teoretic) de a fi contaminati biologic (la fel ca si produsele de transfuzie), protocol de pastrare si administrare laborios.
Aparitia adezivilor sintetici a rezolvat aceste probleme: cost scazut, fara riscuri biologice, pastrare si administrare facila. Substanta de baza este cian-acrilat, produs neresorbabil si netoxic, actual larg raspandit in practica chirurgicala. In plus, produsul a trecut “proba timpului” fiind utilizat in toate centrele importante de herniologie din Europa.

Principalul avantaj este reprezentat de absenta durerii fixarea plasei de hernie cu Glubran
post-operatorii prin neagresarea peretelui abdominal.
Aplicarea substantei se realizeaza cu un dispozitiv special, asigurand fixarea plasei pe muschi.

Ca membru activ al Societatii Europene de Herniologie pun in practica principiile acestui for european. Asadar pacientii mei beneficiaza de standardele de varf in domeniu!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Diverse, Herniile abdominale, Laparoscopie

CHIRURGIE “DE ZI”, CHIRURGIE “DE 1 ZI”

Wednesday, March 7, 2012 posted by Dr. Victor Radu 11:22 am

Chirurgia “de zi” si chirurgia “de 1 zi” sunt concepte moderne de abordare a cazurilor chirurgicale ce presupun o calitate superioara a actului chirurgical si anestezic, ce permite spitalizare redusa a pacientului, asigurand reluarea activitatilor curente si confortul postoperator.

Desigur ca aceste concepte presupun indeplinirea unor conditii din partea pacientului pentru ca vindecarea acestuia sa se realizeze in deplina securitate.

Pentru Chirurgia de zi este obligatoriu ca pacientul sa fie inclus intr-o clasa de risc redus din punct de vedere chirurgical, anestezic, cardiovascular si respirator.
Chirurgia de o zi se adreseaza pacientilor ale caror afectiuni colaterale sunt perfect compensate si nu  necesita o monitorizare postoperatorie din punct de vedere terapeutic.

Conditiile comune ce trebuie indeplinite de pacienti pentru a beneficia de acest regim de spitalizare sunt:
1. pacientul este constient si deplin echilibrat din punct de vedere chirurgical, anesteziologic, cardiovascular si respirator
2. pacientul poate fi supravegheat in primele 24 de ore de catre un adult responsabil
3. domiciliul pacientului sa fie la mai putin de 50 km de un spital
4. posibilitatea deplasarii cu mijloc auto personal
5. posibilitatea contactului telefonic cu medicul curant

Trebuie subliniat faptul ca pacientul care a primit in cursul diminetii anestezie generala, nu poate conduce masina in cursul aceleiasi zi!

Ce operatii pot fi realizate in regimul Chirurgie de zi – Chirurgie de 1 zi
 – tratamentul chirurgical sau laparoscopic al herniei inghinale si herniei ombilicale
– colecistectomia laparoscopica
– apendicectomia
– tiroidectomia (operatia de tiroida)
– tratamentul chirurgical al tumorilor de parti moi (lipom, chist sebaceu etc)
– tratamentul chirurgical sau laparoscpoic al varicocelului

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Diverse, Herniile abdominale, Laparoscopie, Varicocel

TUBUL DE DREN

Saturday, November 5, 2011 posted by Dr. Victor Radu 3:13 pm

Tubul de dren  – o necesitate pentru orice interventie chirurgicala?
Am primit recent o intrebare pe forumul Medlive (Hotnews) referitoare la cazul unei paciente care a avut o complicatie hemoragica postoperatorie si “nu a avut tub de dren”. Dupa ce am raspuns punctual acestei intrebari, mi-am dat seama ca pacientii sunt prea putin informati cu privire la anumite detalii ale operatiei ce urmeza sa o sufere, inclusiv la…tubul de dren.

In urma cu jumatate de an, am urmat un curs de chirurgie digestiva in Elvetia, Davos, care, intre altele, a avut ca scop realizarea unui ghid european de practica chirurgicala. Acest ghid cuprinde un capitol despre plasarea sau nu a unui tub de dren intraabdominal la finalul interventiei. Mentionez ca toate concluziile au fost desprinse pe baza unor studii ce au urmarit loturi de mii sau zeci de mii de pacienti.
Pana nu demult, tubul de dren era considerat “un ochi de paza”.
S-a constatat statistic ca sensibilitatea drenajului abdominal este de doar 5%. Asta inseamna ca in 95% din cazuri pot exista colectii lichidiene intraabdominale care sa nu se exteriorizeze prin tubul de dren.

Intre alte dezavantaje ale drenajului abdominal, mentionez:
1. durere postoperatorie accentuata
2. reluarea intarziata a tranzitului intestinal
3. risc crescut de infectie
4. perturbarea echilibrului presional intre cavitatea abdominala si cavitatea toracica, cu rasunet in mecanica respiratiei.

In ce priveste hemoragia postoperatorie, il citez pe unul dintre profesorii al carui cursant am fost, Prof. Dr. Arnaud Wattiez: “tubul de dren nu face hemostaza!”.
Ce inseamna aceasta?
Chirurgul trebuie sa finalizeze operatia cu o hemostaza perfecta. Acuratetea si rigurozitatea trebuie sa primeze vitezei …
Rapiditatea cu care opereaza un chirurg creste cu experienta acestuia, dar nu trebuie sa fie un prim deziderat.
Cand, totusi, exista o incertitudine cu privire la acuratetea hemostazei, prof. Wattiez propune plasarea unui tub de dren, care va fi evaluat la 3 ore de la operatie: daca drenajul este sanghinolent – se reintervine chirurgical pentru hemostaza; daca nu, se suprima tubul de dren.

Deci lucrurile sunt clare si stabilite pe criterii statistice realizate pe loturi reprezentative de pacienti.
Si totusi, nu se mai practica folosirea tubului de dren?
Ba da! Orice colectie lichidiana (abces, fistule digestive etc) se dreneaza.
De asemenea, in chirurgia esofagului, a joctiunii eso-gastrice si chirurgia rectului se plaseaza drenaj peritoneal.
In rest, conform ghidurilor europene, NU este recomandata plasarea tubului de dren intraabdominal.

ESTE NECESAR TUBUL DE DREN?

Tags: , , , , , ,
Category : Diverse, Ginecologie laparoscopica, Herniile abdominale, Laparoscopie, Litiaza biliara, Pancreatita

Poate fi afectat testiculul in operatia de hernie inghinala?

Friday, August 19, 2011 posted by Dr. Victor Radu 2:36 pm

Inainte de a raspunde la intrebarea daca poate fi afectat testiculul in operatia de hernie inghinala as vrea sa va dau cateva informatii de anatomie.

In primul rand Ce este canalul inghinal?
In viata intrauterina testiculele se dezvolta in regiunea lombara (sub rinichi). Ele migreaza in jos, strabat peretele abdominal -printr-un traiect oblic- pentru ca, la nastere, sa ajunga in scrot.
Acest traiect in peretele abdominal se numeste canal inghinal.
Canalul inghinal are doua orificii: unul intern, situat mai lateral si unul extern situat medial (mai inauntru). In acest fel, canalul are un traiect oblic, lucru foarte important din punct de vedere al mecanicii peretelui abdominal. Practic, presiunea exercitata de organele abdominale (de cca 16N/cmp) tinde sa comprime peretii canalului.

Dupa cum se poate observa din schema de mai sus, traiectul oblic al canalului inghinal in peretele abdominal reprezinta “o sicana” in calea presiunii abdominale.

In situatia in care orificiul intern este largit, cele doua “guri” ale canalului tind sa se suprapuna, iar presiunea exercitata pe peretele abdominal va duce la aparitia unei hernii inghinale.

Ce contine canalul inghinal?
Asa cum am spus, acest traiect parietal (din grosimea peretelui abdominal) este rezultatul migrarii testiculului din regiunea lombara in scrot. Asadar, canalul inghinal contine cordonul spermatic – ansamblul de structuri vasculare, nervoase si ejaculatorii.

Testiculul are trei surse importante de vascularizatie; doua dintre ele se alatura arterei testiculare (care coboara impreuna cu testiculul, avand originea in artera aorta) in interiorul canalului inghinal.

Ce impact are acest detaliu in chirurgia herniei inghinale?

Fac o mica paranteza: din punct de vedere al leziunilor vasculare, in abordarea laparoscopica paradigma este cu totul alta fata de chirurgia deschisa, si anume CUM EVIT SANGERAREA? iar nu CUM OPRESC SANGERAREA?

Asadar, in situatia unei leziuni (accidentale) vasculare, in abordul laparoscopic, in care teatrul operator este situat inapoia peretelui muscular, poate fi interceptata cel mult una dintre cele trei surse vasculare, iar testiculul nu va avea de suferit.
Nu acelasi lucru se intampla in situatia chirurgiei deschise, in care, aria de lucru este in interiorul canalului inghinal, unde toate cele trei surse arteriale sunt asociate…

Iata deci inca un avantaj al chirurgiei laparoscopice, demn de mentionat la capitolul COMPLICATII.Montarea plasei in abordul laparoscopic se realizeaza inapoia peretelui muscular, fara a manevra in vreun fel cordonul spermatic, care ramane pe peretele posterior al cavitatii abdominale.
In chirurgia deschisa, plasa necesita realizarea unui slitz care va fi traversat de cordonul spermatic. Uneori, calibrarea orificiului din plasa poate “gatui” cordonul ceea ce duce la un edem dur al testiculului, care, de cele mai multe ori este reversibil cu tratament antiinflamator.

 
Din punct devedere al durerii postoperatorii, posibilitatea de a leza structuri nervoase, raspunzatoare de durere postoperatorie, parestezii (furnicaturi), sau hipo- anestezii (amorteala regiunii inghinale) este aproape zero in chirurgia laparoscopica; in abordul deschis, filetele nervoase pot fi uneori interceptate (mai ales de mana unui chirurg mai putin atent la detaliu!).

In concluzie: accidente intraoperatorii sunt posibile, cu impact mai mic sau mai mare asupra calitatii vietii.
Dar prin abordare laproscopica NU poate fi afectat testiculul in operatia de hernie inghinala; in plus, repararea mai solida a peretelui asigura un risc minim de recidiva, iar durerea postoperatorie redusa si recuperarea rapida asigura un confort superior operatiei deschise!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Herniile abdominale, Laparoscopie

PROCEDEU MINIM INVAZIV DE REPARARE A HERNIILOR OMBLILICALE

Tuesday, August 2, 2011 posted by Dr. Victor Radu 10:25 am

Motivul abordararii laparoscopice a patologiei peretelui abdominal (hernii, eventratii) este – in primul rand –
acoperirea eficienta a orificiilor herniare, fara agresiune suplimentara a peretelui abdominal prin incizii mari.
Iata ca in abordarea herniei ombilicale se inscrie in randul procedeelor minim invazive si o operatie deschisa.
Este vorba de protezarea orificiului ombilical in hernia ombilicala cu diametru de sub 3cm.
Aceasta operatie este posibila ca urmare a evolutiei tipului de proteze (plase), respectand intru totul principiile si avantajele
expuse pe larg in articolul anterior (“Laparoscopia – gold standard…“).

Despre ce este vorba?
Proteza, conceputa de Ethicon – Johnson&Johnson, este o proteza compozita, cu diametrul de 6cm si se numeste
Proceed-Ventral-Patch (PVP).


Are forma circulara si doua prelungiri pornite din centrul ei pentru ancorarea la perete.

Procedeul – care se realizeaza sub anestezie generala sau rahidiana – este foarte simplu si prezinta beneficiile oricarei
operatii minim invazive:
– incizie mica (cca 2 cm; practic se incizeaza hemicircumferinta inferioara a ombilicului)
– disconfort minim postoperator
– recuperare rapida
– spitalizare scurta
– rezultate estetice foarte bune

In plus este mai ieftina decat operatia laparoscopica pentru hernia ombilicala, fixarea realizandu-se cu 2 fire de sutura

Voi prezenta pe scurt pasii operatiei:

1. incizie subombilicala, de cca 2 cm  

2. reperarea si sectionarea sacului herniar


3. introducerea protezei in cavitatea peritoneala




4. fizarea protezei la marginile aponevrotice

Operatia se inscrie in  categoria operatiilor de o zi.
Recuperarea este rapida si fara durere, necesitand evitarea efortului fizic cca 10 zile – 2 saptamani, activitatile casnice obisnuite fiind permise la 3 – 4 zile de la operatie.

Tags: , , , , ,
Category : HERNIE OMBILICALA

ABORDUL LAPAROSCOPIC – “GOLD STANDARD” IN TRATAMENTUL HERNIEI SI AL EVENTRATIEI

Friday, July 29, 2011 posted by Dr. Victor Radu 10:01 pm

Chirurgia – si medicina in general – evolueaza galopant ca tehnicitate si conceptie, in paralel cu progresul tehnologic.
Posibilitatile tehnice terapeutice au schimbat in mare parte punctul de vedere al abordarii multor afectiuni. Chirurgia a devenit minim invaziva, punandu-se accentul pe recuperare rapida si rezultate superioare abordului deschis.

Fiecarui pacient ii trebuie acordata sansa unui astfel de tratament!

 

 Pana nu demult, laparoscopia avea indicatii limitate; un pacient cu operatii abdominale in antecedente era (si inca este, din pacate!) mai degraba operat deschis datorita suspiciunii existentei unor aderente care ar face imposibila operatia laparoscopica.

Din punctul meu de vedere este o atitudine gresita! De ce? Pentru ca indicatia operatiei laparoscopice trebuie sa aiba prioritate avand in vedere avantajele pe care le prezinta, iar in fata unei situatii in care operatia nu poate continua fara riscuri majore pentru pacient, chirurgul apeleaza la situatia de rezerva : operatia deschisa.

 

In sensul celor de mai sus si totodata raportandu-ma la protocoalele terapeutice in vigoare in toate tarile civilizate afirm ca laparoscopia este “gold standard” in tratamentul herniei si al eventratiei.

Voi prezenta cateva argumente in favoarea acestei afirmatii:

Orice laparotomie (incizia peretelui abdominal) este o agresiune asupra peretelui abdominal (consecinte: durere, risc de infectie/supuratie, recuperare de lunga durata, scaderea rezistentei peretelui abdominal).

Orice sutura prezinta un grad de tensiune proportional cu lungimea plagii suturate. Aceasta tensiune poate fi factor favorizant pentru aparitia unei hernii la nivelul cicatricii.
Important! Inciziile pentru abordul laparoscopic au cel mult 1cm! Iar in situatia (ipotetica!) in care se realizeaza 10 incizii de 1 cm (ar insemna 10 instrumente laparoscopice), suma tensiunilor fiecarei plagi de 1cm suturate  este mai mica decat tensiunea dezvoltata intr-o plaga suturata de 10 cm. Ca urmare riscul aparitiei unei hernii incizionale este mult mai mic.

In cazul herniei inghinale, abordul laparoscopic nu afecteaza viabilitatea testiculului!, iar hernia inghinala bilaterala poate fi tratata simultan prin aceleasi 3 (mici) incizii.

Am lasat in final argumentul fizic, mecanic – cel mai important din punct de vedere conceptual – in favoarea abordarii laparoscopice a herniei si eventratiei:
Imaginati-va cavitatea abdominala  ca un vas plin cu apa. Apa exercita presiune asupra vasului.

In situatia in care un perete al vasului are o spartura (un orificiu herniar), fizica ne arata ca introducerea unui dop inauntrul vasului asigura o etansare mai buna decat o lipitura pe afara…
In tratamentul laparoscopic al herniilor si eventratiilor.plasa se fixeaza pe fata interna a peretelui abdominal (ca in desenul din stanga), fara a taia peretele muscular si a-i scadea rezistenta.

In opertia deschisa, dupa sectionarea peretelui muscular si aprecierea orificiului herniar, urmeaza acoperirea acestuia cu o plasa montata pe fata externa (desenul din dreapta).

Un alt avantaj major al laparoscopiei este acela ca structurile anatomice se vad foarte bine, operatia (disectia) fiind mult mai putin sangeroasa (sau deloc sangeroasa) decat in cazul operatiilor deschise.
Principalul accident intraoperator al oricarei operatii (deschise sau laparoscopice) este hemoragia. Ei bine, daca in situatia operatiei deschise principala problema este “cum sa opresc sangerarea…”, in cazul laparoscopiei paradigma se schimba in “cum sa evit sangerarea…”.

Iata deci principalele motive care stau la baza afirmatiei ca LAPAROSCOPIA ESTE GOLD STANDARD IN TRATAMENTUL HERNIEI SI EVENTRATIEI!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Herniile abdominale, Laparoscopie