Free xml sitemap generator

TUBUL DE DREN

Saturday, November 5, 2011 posted by Dr. Victor Radu 3:13 pm

Tubul de dren  – o necesitate pentru orice interventie chirurgicala?
Am primit recent o intrebare pe forumul Medlive (Hotnews) referitoare la cazul unei paciente care a avut o complicatie hemoragica postoperatorie si “nu a avut tub de dren”. Dupa ce am raspuns punctual acestei intrebari, mi-am dat seama ca pacientii sunt prea putin informati cu privire la anumite detalii ale operatiei ce urmeza sa o sufere, inclusiv la…tubul de dren.

In urma cu jumatate de an, am urmat un curs de chirurgie digestiva in Elvetia, Davos, care, intre altele, a avut ca scop realizarea unui ghid european de practica chirurgicala. Acest ghid cuprinde un capitol despre plasarea sau nu a unui tub de dren intraabdominal la finalul interventiei. Mentionez ca toate concluziile au fost desprinse pe baza unor studii ce au urmarit loturi de mii sau zeci de mii de pacienti.
Pana nu demult, tubul de dren era considerat “un ochi de paza”.
S-a constatat statistic ca sensibilitatea drenajului abdominal este de doar 5%. Asta inseamna ca in 95% din cazuri pot exista colectii lichidiene intraabdominale care sa nu se exteriorizeze prin tubul de dren.

Intre alte dezavantaje ale drenajului abdominal, mentionez:
1. durere postoperatorie accentuata
2. reluarea intarziata a tranzitului intestinal
3. risc crescut de infectie
4. perturbarea echilibrului presional intre cavitatea abdominala si cavitatea toracica, cu rasunet in mecanica respiratiei.

In ce priveste hemoragia postoperatorie, il citez pe unul dintre profesorii al carui cursant am fost, Prof. Dr. Arnaud Wattiez: “tubul de dren nu face hemostaza!”.
Ce inseamna aceasta?
Chirurgul trebuie sa finalizeze operatia cu o hemostaza perfecta. Acuratetea si rigurozitatea trebuie sa primeze vitezei …
Rapiditatea cu care opereaza un chirurg creste cu experienta acestuia, dar nu trebuie sa fie un prim deziderat.
Cand, totusi, exista o incertitudine cu privire la acuratetea hemostazei, prof. Wattiez propune plasarea unui tub de dren, care va fi evaluat la 3 ore de la operatie: daca drenajul este sanghinolent – se reintervine chirurgical pentru hemostaza; daca nu, se suprima tubul de dren.

Deci lucrurile sunt clare si stabilite pe criterii statistice realizate pe loturi reprezentative de pacienti.
Si totusi, nu se mai practica folosirea tubului de dren?
Ba da! Orice colectie lichidiana (abces, fistule digestive etc) se dreneaza.
De asemenea, in chirurgia esofagului, a joctiunii eso-gastrice si chirurgia rectului se plaseaza drenaj peritoneal.
In rest, conform ghidurilor europene, NU este recomandata plasarea tubului de dren intraabdominal.

ESTE NECESAR TUBUL DE DREN?

Tags: , , , , , ,
Category : Diverse, Ginecologie laparoscopica, Herniile abdominale, Laparoscopie, Litiaza biliara, Pancreatita

Poate fi afectat testiculul in operatia de hernie inghinala?

Friday, August 19, 2011 posted by Dr. Victor Radu 2:36 pm

Inainte de a raspunde la intrebarea daca poate fi afectat testiculul in operatia de hernie inghinala as vrea sa va dau cateva informatii de anatomie.

In primul rand Ce este canalul inghinal?
In viata intrauterina testiculele se dezvolta in regiunea lombara (sub rinichi). Ele migreaza in jos, strabat peretele abdominal -printr-un traiect oblic- pentru ca, la nastere, sa ajunga in scrot.
Acest traiect in peretele abdominal se numeste canal inghinal.
Canalul inghinal are doua orificii: unul intern, situat mai lateral si unul extern situat medial (mai inauntru). In acest fel, canalul are un traiect oblic, lucru foarte important din punct de vedere al mecanicii peretelui abdominal. Practic, presiunea exercitata de organele abdominale (de cca 16N/cmp) tinde sa comprime peretii canalului.

Dupa cum se poate observa din schema de mai sus, traiectul oblic al canalului inghinal in peretele abdominal reprezinta “o sicana” in calea presiunii abdominale.

In situatia in care orificiul intern este largit, cele doua “guri” ale canalului tind sa se suprapuna, iar presiunea exercitata pe peretele abdominal va duce la aparitia unei hernii inghinale.

Ce contine canalul inghinal?
Asa cum am spus, acest traiect parietal (din grosimea peretelui abdominal) este rezultatul migrarii testiculului din regiunea lombara in scrot. Asadar, canalul inghinal contine cordonul spermatic – ansamblul de structuri vasculare, nervoase si ejaculatorii.

Testiculul are trei surse importante de vascularizatie; doua dintre ele se alatura arterei testiculare (care coboara impreuna cu testiculul, avand originea in artera aorta) in interiorul canalului inghinal.

Ce impact are acest detaliu in chirurgia herniei inghinale?

Fac o mica paranteza: din punct de vedere al leziunilor vasculare, in abordarea laparoscopica paradigma este cu totul alta fata de chirurgia deschisa, si anume CUM EVIT SANGERAREA? iar nu CUM OPRESC SANGERAREA?

Asadar, in situatia unei leziuni (accidentale) vasculare, in abordul laparoscopic, in care teatrul operator este situat inapoia peretelui muscular, poate fi interceptata cel mult una dintre cele trei surse vasculare, iar testiculul nu va avea de suferit.
Nu acelasi lucru se intampla in situatia chirurgiei deschise, in care, aria de lucru este in interiorul canalului inghinal, unde toate cele trei surse arteriale sunt asociate…

Iata deci inca un avantaj al chirurgiei laparoscopice, demn de mentionat la capitolul COMPLICATII.Montarea plasei in abordul laparoscopic se realizeaza inapoia peretelui muscular, fara a manevra in vreun fel cordonul spermatic, care ramane pe peretele posterior al cavitatii abdominale.
In chirurgia deschisa, plasa necesita realizarea unui slitz care va fi traversat de cordonul spermatic. Uneori, calibrarea orificiului din plasa poate “gatui” cordonul ceea ce duce la un edem dur al testiculului, care, de cele mai multe ori este reversibil cu tratament antiinflamator.

 
Din punct devedere al durerii postoperatorii, posibilitatea de a leza structuri nervoase, raspunzatoare de durere postoperatorie, parestezii (furnicaturi), sau hipo- anestezii (amorteala regiunii inghinale) este aproape zero in chirurgia laparoscopica; in abordul deschis, filetele nervoase pot fi uneori interceptate (mai ales de mana unui chirurg mai putin atent la detaliu!).

In concluzie: accidente intraoperatorii sunt posibile, cu impact mai mic sau mai mare asupra calitatii vietii.
Dar prin abordare laproscopica NU poate fi afectat testiculul in operatia de hernie inghinala; in plus, repararea mai solida a peretelui asigura un risc minim de recidiva, iar durerea postoperatorie redusa si recuperarea rapida asigura un confort superior operatiei deschise!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Herniile abdominale, Laparoscopie

PROCEDEU MINIM INVAZIV DE REPARARE A HERNIILOR OMBLILICALE

Tuesday, August 2, 2011 posted by Dr. Victor Radu 10:25 am

Motivul abordararii laparoscopice a patologiei peretelui abdominal (hernii, eventratii) este – in primul rand –
acoperirea eficienta a orificiilor herniare, fara agresiune suplimentara a peretelui abdominal prin incizii mari.
Iata ca in abordarea herniei ombilicale se inscrie in randul procedeelor minim invazive si o operatie deschisa.
Este vorba de protezarea orificiului ombilical in hernia ombilicala cu diametru de sub 3cm.
Aceasta operatie este posibila ca urmare a evolutiei tipului de proteze (plase), respectand intru totul principiile si avantajele
expuse pe larg in articolul anterior (“Laparoscopia – gold standard…“).

Despre ce este vorba?
Proteza, conceputa de Ethicon – Johnson&Johnson, este o proteza compozita, cu diametrul de 6cm si se numeste
Proceed-Ventral-Patch (PVP).


Are forma circulara si doua prelungiri pornite din centrul ei pentru ancorarea la perete.

Procedeul – care se realizeaza sub anestezie generala sau rahidiana – este foarte simplu si prezinta beneficiile oricarei
operatii minim invazive:
– incizie mica (cca 2 cm; practic se incizeaza hemicircumferinta inferioara a ombilicului)
– disconfort minim postoperator
– recuperare rapida
– spitalizare scurta
– rezultate estetice foarte bune

In plus este mai ieftina decat operatia laparoscopica pentru hernia ombilicala, fixarea realizandu-se cu 2 fire de sutura

Voi prezenta pe scurt pasii operatiei:

1. incizie subombilicala, de cca 2 cm  

2. reperarea si sectionarea sacului herniar


3. introducerea protezei in cavitatea peritoneala




4. fizarea protezei la marginile aponevrotice

Operatia se inscrie in  categoria operatiilor de o zi.
Recuperarea este rapida si fara durere, necesitand evitarea efortului fizic cca 10 zile – 2 saptamani, activitatile casnice obisnuite fiind permise la 3 – 4 zile de la operatie.

Tags: , , , , ,
Category : HERNIE OMBILICALA

ABORDUL LAPAROSCOPIC – “GOLD STANDARD” IN TRATAMENTUL HERNIEI SI AL EVENTRATIEI

Friday, July 29, 2011 posted by Dr. Victor Radu 10:01 pm

Chirurgia – si medicina in general – evolueaza galopant ca tehnicitate si conceptie, in paralel cu progresul tehnologic.
Posibilitatile tehnice terapeutice au schimbat in mare parte punctul de vedere al abordarii multor afectiuni. Chirurgia a devenit minim invaziva, punandu-se accentul pe recuperare rapida si rezultate superioare abordului deschis.

Fiecarui pacient ii trebuie acordata sansa unui astfel de tratament!

 

 Pana nu demult, laparoscopia avea indicatii limitate; un pacient cu operatii abdominale in antecedente era (si inca este, din pacate!) mai degraba operat deschis datorita suspiciunii existentei unor aderente care ar face imposibila operatia laparoscopica.

Din punctul meu de vedere este o atitudine gresita! De ce? Pentru ca indicatia operatiei laparoscopice trebuie sa aiba prioritate avand in vedere avantajele pe care le prezinta, iar in fata unei situatii in care operatia nu poate continua fara riscuri majore pentru pacient, chirurgul apeleaza la situatia de rezerva : operatia deschisa.

 

In sensul celor de mai sus si totodata raportandu-ma la protocoalele terapeutice in vigoare in toate tarile civilizate afirm ca laparoscopia este “gold standard” in tratamentul herniei si al eventratiei.

Voi prezenta cateva argumente in favoarea acestei afirmatii:

Orice laparotomie (incizia peretelui abdominal) este o agresiune asupra peretelui abdominal (consecinte: durere, risc de infectie/supuratie, recuperare de lunga durata, scaderea rezistentei peretelui abdominal).

Orice sutura prezinta un grad de tensiune proportional cu lungimea plagii suturate. Aceasta tensiune poate fi factor favorizant pentru aparitia unei hernii la nivelul cicatricii.
Important! Inciziile pentru abordul laparoscopic au cel mult 1cm! Iar in situatia (ipotetica!) in care se realizeaza 10 incizii de 1 cm (ar insemna 10 instrumente laparoscopice), suma tensiunilor fiecarei plagi de 1cm suturate  este mai mica decat tensiunea dezvoltata intr-o plaga suturata de 10 cm. Ca urmare riscul aparitiei unei hernii incizionale este mult mai mic.

In cazul herniei inghinale, abordul laparoscopic nu afecteaza viabilitatea testiculului!, iar hernia inghinala bilaterala poate fi tratata simultan prin aceleasi 3 (mici) incizii.

Am lasat in final argumentul fizic, mecanic – cel mai important din punct de vedere conceptual – in favoarea abordarii laparoscopice a herniei si eventratiei:
Imaginati-va cavitatea abdominala  ca un vas plin cu apa. Apa exercita presiune asupra vasului.

In situatia in care un perete al vasului are o spartura (un orificiu herniar), fizica ne arata ca introducerea unui dop inauntrul vasului asigura o etansare mai buna decat o lipitura pe afara…
In tratamentul laparoscopic al herniilor si eventratiilor.plasa se fixeaza pe fata interna a peretelui abdominal (ca in desenul din stanga), fara a taia peretele muscular si a-i scadea rezistenta.

In opertia deschisa, dupa sectionarea peretelui muscular si aprecierea orificiului herniar, urmeaza acoperirea acestuia cu o plasa montata pe fata externa (desenul din dreapta).

Un alt avantaj major al laparoscopiei este acela ca structurile anatomice se vad foarte bine, operatia (disectia) fiind mult mai putin sangeroasa (sau deloc sangeroasa) decat in cazul operatiilor deschise.
Principalul accident intraoperator al oricarei operatii (deschise sau laparoscopice) este hemoragia. Ei bine, daca in situatia operatiei deschise principala problema este “cum sa opresc sangerarea…”, in cazul laparoscopiei paradigma se schimba in “cum sa evit sangerarea…”.

Iata deci principalele motive care stau la baza afirmatiei ca LAPAROSCOPIA ESTE GOLD STANDARD IN TRATAMENTUL HERNIEI SI EVENTRATIEI!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Herniile abdominale, Laparoscopie

COMENTARIU ASUPRA PROTEZARII PARIETALE IN EVENTRATII

Wednesday, June 22, 2011 posted by Dr. Victor Radu 11:08 am

Eventratia sau hernia incizionala este o afectiune frecventa – cca 12%.
Ca pentru orice hernie, tratamentul este doar chirurgical.
Sutura simpla a peretelui abdominal dupa tratarea sacului de eventratie - procedeu tisular – este urmata de recidiva in proportie de 45%. In consecinta procedeul este actual abandonat, actual singura modalitate de reparare a peretelui abdominal in eventratii fiind protezarea acestuia cu plasa - procedeu alloplastic.

De ce un comentariu asupra protezarii parietale in eventratii? Deoarece exista mai multe modalitati de montare a plasei in raport cu pozitionarea acesteia fata de planul musculo-aponevrotic.

Dupa clasificarea internationala, exista protezare de intarire a peretelui abdominal (in care plasa reprezinta o “armatura” a stratului musculoaponevrotic dupa ce acesta a fost suturat) si o protezare de substitutie - in defectele parietale mari (orificii herniare mari) in care marginile musculare nu pot fi aduse in contact, si ca atare, suprafata neacoperita de muschi este inlocuita de plasa.

Dupa aceleasi criterii internationale, plasa poate fi pozitionata:
1. deasupra stratului muscular (on-lay)
2. in acelasi plan cu stratul muscular – cusuta la marginile defectului (in-lay)
3. dedesubtul stratului muscular (sub-lay)
a) in teaca dreptilor abdominali – procedeul Rives – Stoppa
b) in interiorul cavitatii peritoneale

Din punct de vedere al abordarii tehnice, operatiile pot fi deschise sau laparoscopice.

Comentariu asupra protezarii parietale prin abord deschis:
- procedeul1. – “on-lay” este din ce in ce mai putin utilizat, nefiind recomandat de ghidurile europene de practica datorita riscurilor de infectie, seroame (acumulare de lichid deasupra plasei), recuperare mai lenta, risc de recidiva.
– procedeul 2. – “in-lay” este abandonat datorita procentului ridicat de recidiva.
– procedeul 3.a) – “sub-lay” este cel mai recomandat de ghidurile europene de practica. Protezarea peretelui se face intr-o maniera solida; contactul nemijlocit intre plasa si muschi are multiple avantaje: nu se formeaza serom, muschiul avand capacitatea de a resorbi lichidul produs ca reactie inflamatorie la corp strain (plasa); vascularizatia bogata a muschiului permite un aflux masiv de celule ce vor invada plasa incorporand-o intr-o cicatrice solida
– procedeul 3.b) se efectueaza in cazul defectelor parietale mari, cand se practica alloplastie de substitutie, folosindu-se un tip special de plasa (proteza compozita) care permite contactul nemijlocit intre aceasta si intestin.

Comentariu asupra protezarii parietale prin abord laparoscopic:
procedeul 3.b) cu montarea protezei compozite in interiorul cavitatii peritoneale ca unica posibilitate tehnica. Desi mai laborioasa din punct de vedere tehnic, asigura o recuperare rapida postoperator si un risc minim de recidiva.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : EVENTRATIE

LA CE SA MA ASTEPT DUPA OPERATIA DE HERNIE?

Thursday, June 16, 2011 posted by Dr. Victor Radu 11:42 am

Fireste, va intrebati cum se vor desfasura lucrurile in spital, inainte si dupa operatie.
Cu cat aveti mai multe informatii, cu atat stresul (normal!) dinaintea operatiei va fi mai mic.

Asadar, la ce sa ma astept dupa operatia de hernie?

Dupa operatia de hernie veti fi transferat la salonul de supraveghere postoperatorie timp de 1-2 ore in care va vor fi monitorizate functiile vitale (respiratia, tensiunea arteriala si ritmul cardiac) până când veti fi pe deplin treaz.

Odată treazit din anestezie si capabil de a  mearge, veti fi transferat in camera dumneavostra, iar in cursul serii (sau cel tarziu a doua zi) veti fi externat.

Dupa orice operaţie de hernie, vă puteţi aştepta la usor disconfort sau durere usoara, mai ales în primele 24 – 48 de ore. Aceasta durere are caracterul unei “febre musculare” si cedeaza la analgezice usoare.

Veti fi încurajat să va ridicati din pat si sa va mobilizati imediat dupa ce ati ajuns in camera dumneavoastra, la cateva ore dupa operatie.

Dupa operatia laparoscopica pentru hernie veti fi probabil în măsură să vă întoarceti la activitatile normale într-o perioadă scurtă de timp. Aceste activităţi includ duş, condusul masinii, mersul pe jos pe scari, plimbare, reluarea activitatii sexuale.

Primul control postoperator va fi efectuat in primele zece zile de la operatie

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : HERNIE INGHINALA

DURATA SPITALIZARII PENTRU OPERATIA DE HERNIE

Thursday, June 16, 2011 posted by Dr. Victor Radu 10:54 am

Tratamentul modern al herniilor abdominale are in vedere, pe langa rezultatele functionale pe termen lung, pe langa confortul postoperator si recuperarea rapida, problema duratei spitalizarii pentru operatia de hernie adica aplicarea conceptului de chirurgie de zi sau chirurgie de o zi.
Asta inseamna ca pacientul se interneaza in ziua in care este programat la operatie si, in functie de tipul de anestezie si de posibilitatile de monitorizare la domiciliu, se poate externa seara sau a doua zi.

Scurtarea duratei spitalizarii pentru operatia de hernie nu trebuie sa afecteze securitatea pacientului.Operatia pentru hernie practicata de un chirurg experimentat poate satisface cerintele conceptului de chirurgie de zi.

Acest concept presupune niste cerinte din partea pacientului si anume:
1. pacient adult
2. supravegherea pacientului 24 de ore de catre un adult responsabil
3. domiciliu la o distanta maxima de 50 km fata de spital
4. posibilitate de comunicare prin telefon
5. posibilitatea de deplasare cu mijloac de transport propriu

Concluzie: atat pentru hernia operata laparoscopic cat si pentru hernia operata deschis, durata spitalizarii este de o zi.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : HERNIE INGHINALA, Herniile abdominale

CE REGIM ALIMENTAR ESTE RECOMANDAT DUPA COLECISTECTOMIE?

Wednesday, June 15, 2011 posted by Dr. Victor Radu 7:14 pm

Revin asupra unei probleme pe care am dezbatut-o cu ocazia unei postari precedente: “Ce regim alimentar este recomandat dupa colecistectomie?”.
…si asta pentru ca este o intrebare frecventa pe care mi-o pun pacientii atat la prima consultatie, dar si postoperator.
Multi pacienti cu litiaza veziculara (colecistita litiazica) sunt chiar speriati si reticenti la operatie (singura care poate aduce vindecarea acestei afectiuni) datorita restrictiilor ce vor urma.

De la inceput subliniez ca simptomatologia unei colecistite litiazice este accentuata de alimentele care produc contractia colecistului (ciocolata, oua, grasimi, frisca, smantana, cafea).
Odata inlaturat colecistul aceste alimente sunt tolerate usor; bila se varsa permanent din ficat in intestin, “rezervorul biliar” fiind inlaturat.
Asadar NU exista restrictii alimentare dupa operatia de colecistectomie.

Desigur, imediat posoperator, pana la reluarea tranzitului intestinal, este recomandat un regim prin care se evita balonarea (deci nu se vor consuma alimente care fermenteaza si produc gaze: lapte dulce, cartof, mazare, varza, fasole etc). Dar dupa primul scaun, nu sunt restrictii alimentare.

De altfel, cel mai indicat regim este acela pe care si-l face pacientul singur, in sensul ca ceea ce nu-i pica bine da de-o parte – lucru pe care il face si un om neoperat, sau fara probleme biliare. Fiecare dintre noi avem anumite “puncte sensibile” si stim ca un anumit aliment nu ne pica bine: fie produce balonare, fie indigestie.
Asadar, pacientului colecistectomizat nu ii este recomandat decat regimul alimentar care …ii pica bine.

Tags: , , , , , , , , ,
Category : Litiaza biliara

Congresul Intrenational al Societatii Europene de Hernie – impresii

Tuesday, May 24, 2011 posted by Dr. Victor Radu 10:22 am

Saptamana trecuta am participat la Congresul International al Societatii Europene de Hernie, Ghent, Belgia.
Inalta tinuta profesionala, dezbateri, concluzii…

M-am reintalnit cu un numar mare dintre profesorii ale caror cursuri le-am absolvit de-a lungul timpului in occident.
Cea mai mare bucurie mi-a produs-o revederea cu Prof. Kukleta (Elvetia) ale carui expuneri despre abordul laparoscopic trans-abdomino-properitoneal (TAPP) m-au incantat!

Centrul de greutate in expunerile despre hernie l-a constituit interesul pentru durerea postoperatorie, abordul laparoscopic fiind cel mai indicat pentru asigurarea unui confort postoperator.

O atentie deosebita a fost acordata riscului de recidiva al herniei, procedeul laparoscopic TAPP (pe care il practic si eu) fiind cel cu rata cea mai redusa de recidiva.

Imbinand amandoua temele amintite (risc de recidiva si durere postoperatorie) un capitol important al Congresului a fost reprezentat de mijloacele de fixare a plasei.
Procedeele fara fixare sunt urmate de un procent important de recidiva.

Modalitatea cea mai moderna este reprezentata de “bio-glue” si de “agrafele” resorbabile.
Agresivitatea redusa fata de tesuturile peretelui abdominal nu este urmata de durere si nici de accidente hemoragice.
Probabil ca in curand vom asista la o radicala schimbare de atitudine prin abandonarea firelor si “capselor” si inlocuirea lor cu …”lipici”.

Capitolul “Eventratii” a fost dezbatut pe larg, indicatia laparoscopiei ocupand un loc tot mai important.

O reala concurenta s-a desfasurat intre marii producatori de proteze (plase): Ethicon (Jhonson&Jhonson), Covidien, GoreTex, LifeCell, Bard etc, toate aruncand in lupta ultimele concepte in materie.

Astept cu interes lansarea si in Romania a unora dintre produsele pe care le-am vazut in Ghent…

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Herniile abdominale

Despre eventratie

Friday, April 1, 2011 posted by Dr. Victor Radu 11:20 pm

Eventratia, sau hernia incizionala, este o afectiune frecventa (cca 12,5%) reprezentatnd dezvoltarea unei hernii la nivelul unei cicatrici postoperatorii.
Asadar este o complicatie a unei operatii anterioare.

Multi pacienti intreaba cum?, si mai ales de ce? apar eventratiile.

Principalii factori implicati in etiologia eventratiilor sunt:
– legati de pacient: obezitatea, fumatul

Obezitatea determina cresterea presiunii intraabdominale si reprezinta un factor favorizant pentru infectia si supuratia plagii operatorii.

Fumatorii sunt si mari tusitori, tusea fiind un factor favorizant important in aparitia eventratiei.
– legati de afectiunea de baza: suprainfectia si supuratia plagii operatorii
Supuratia determina retractia marginilor musculare si totodata scade producerea locala de colagen implicat in procesul cicatrizarii

– greseli de tehnica si concept din partea chirurgului (sutura in tensiune a plagii, pas prea mare sau prea mic al suturii, alegerea neadecvata a firelor de sutura)
Sutura in tensiune a plagii este responsabila de aparitia eventratie

Sper ca am lamurit capitolul “CAUZELE EVENTRATIEI”

Inca o data precizez ca eventratia este o hernie, particularitatea ei fiind aceea ca apare la nivelul unei cicatrici postoperatorii.

As vrea acum sa va dau cateva informatii legate de tratament.
Asadar, ce e de facut?
Este evident ca nu exista tratament medicamentos pentru aceasta afectiune; ca orice hernie, eventratia trebuie tratata chirurgical.
Fara tratament, riscul producerii unei complicatii (strangularea continutului herniat) este real.
In principiu, tratamentul chirurgical vizeaza reintroducerea in abdomen a intestinului herniat si repararea peretelui abdominal.
S-a constatat ca simpla sutura a peretelui abdominal duce la recidiva eventratiei intr-un procent de peste 45%!!!

Solutia este acoperirea defectului muscular cu o plasa – asemanator unui petec.

Avem la dispozitie doua posibilitati tehnice de rezolvare: procedeul deschis (“clasic”) si procedeul laparoscopic.

Operatia laparoscopica reprezinta abordarea cea mai moderna, prezentatnd o serie de avantaje notabile fata de procedeul clasic:
– disconfort minim postoperator

– recuperare rapida
– risc minim de supuratie a plagii
– risc redus de recidiva (3-4 % fata de11-12% in cazul operatiei deschise)

Rezolvarea laparoscopica a eventratiei se realizeaza cu anestezie generala.

Recuperarea rapida postoperatorie este asigurata de o mobilizare precoce.
Reluarea activitatilor casnice este permisa la 2-3 zile posoperator iar a efortului fizic la cca 1 luna de la operatie.

Plasa (proteza) folosita in cazul operatiei laparoscopice pentru eventratie se numeste proteza compozita. Ea este confectionata din polipropilena sau poliester avand un strat special de colagen aplicat pe plasa, permitand astfel contactul direct intre aceasta si intestine.
Rezultatul obtinut dupa aceasta operatie este unul foarte bun!

Operatia clasica prezinta si ea rezultate bune daca se foloseste protezarea peretelui abdominal cu o plasa de polipropilena, montata in teaca muschilor drepti abdominali. In aceasta situatie protezarea peretelui abdominal este “de intarire”.

Nu voi intra in detalii, pasii operatiei, avantajele si dezavantajele fiind similare cu cele ale herniei ombilicale si epigastrice. Le puteti accesa la capitolul respectiv.

De retinut!
– eventratia postoperatorie este o afectiune ce trebuie tratata cat mai curand dupa diagnosticare pentru a evita aparitia complicatiilor (incarcerare, strangulare)
– tratamentul este strict chirurgical si se poate realiza clasic sau laparoscopic
– protezarea peretelui abdominal cu o plasa este obligatorie; in caz contrar, riscul de recidiva este foarte mare (>45%)
– operatia laparoscopica prezinta avantalul recuperarii rapide, reducerii disconfortului postoperator si al riscului de recidiva (3 – 4%)
– operatia “clasica” – cu proteza de polipropilena montata inapoia stratului muscular, asigura o structura solida a peretelui abdominal, dar riscul de recidiva este mai ridicat (11 – 12%)
– plasele (protezele) pentru repararea herniilor/eventratiilor sunt fabricate din materiale biocompatibile, cel mai frecvent utilizate fiind cele din polipropilena, poliester, polivinil, iar in abordul laparoscopic protezele compozite. Plasele de calitate superioara nu sunt resimtite de catre pacient ca un “corp strain” fiind integrate in procesul cicatricial.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Herniile abdominale, Laparoscopie