Free xml sitemap generator

TEHNICA ULTRA-MODERNA DE TRATAMENT A HERNIEI INGHINALE

Friday, August 9, 2013 posted by Dr. Victor Radu 10:56 pm

Abordul laparoscopic este cunoscut si sub denumirea “abord minim invaziv” – termen impropriu deoarece amploarea actului chirurgical este aceeasi ca si in operatia deschisa, diferenta fiind limitata la modalitatea de acces: deschis sau laparoscopic.
Tocmai de aceea s-a revizuit denumirea de “abord minim invaziv” termenul fiind inlocuit cu “minimal acces surgery”.

Si fiindca vorbim de chirurgia prin acces minim, tehnica laparoscopica a devenit mai rafinata, in loc de 3, 4, sau mai multe incizii pentru introducerea trocarelor, putem face o singura mini-incizie (Laparo-Endoscopic-Single Site – Surgery : LESS) prin care introducem un singur trocar.
Cu ajutorul unor instrumente speciale se pot realiza  numeroase si variate interventii chirurgicale prin LESS, principalul avantaj fata de laparoscopia clasica fiind rezultatul cosmetic.

Ieri am efectuat o operatie laparoscopica LESS pentru hernie inghinala.

Noutatatea procedeului pe care l-am ales – premiera in Romania – consta in faptul ca operatia s-a realizat total extraperitoneal (TEP). Avantajul fata de abordarea trans-abdomino-preperitoneala (TAPP) consta in aceea ca operatia se poate realiza cu instrumente clasice de laparoscopie, nefiind necesara incizia si apoi sutura peritoneului.

Desigur principiile raman aceleasi: disectie larga a spatiului preperitoneal, protezare cu plasa de dimensiuni 15/10 cm, fixarea plasei (in opinia mea – absolut necesara!).

 

 

 

 

 

 

_____________________________________________________________

Cazurile ce pot fi operate astfel trebuie insa atent selectionate; o hernie de mari dimensiuni poate pune probleme serioase de disectie in abordarea laparosccopica si cu atat mai mult in LESS.

 

 

 

 

 

Tags: , , , , ,
Category : Laparoscopie

Procedeu minim invaziv pentru tratamentul herniei ombilicale

Tuesday, August 6, 2013 posted by Dr. Victor Radu 10:58 pm

Tratamentul minim invaziv al herniei ombilicale se realizeaza folosind o plasa compozita special conceputa pentru acest procedeu.

Acest tip de plasa este produs de cei mai multi dintre marii producatori de plase.

Optiunea mea – bazata pe experienta practica – este PVPM produs Ethicon.

Urmarind filmul animat de mai jos, veti intelege in ce consta aceasta operatie.

Tags: , , , , , , , ,
Category : HERNIE OMBILICALA

CUM ALEGEM PLASA PENTRU HERNIE INGHINALA?

Friday, June 14, 2013 posted by Dr. Victor Radu 1:23 pm

Unul dintre factorii determinanti ai evolutiei unei hernii operate este reprezentat de calitatea protezei (plasei) folosite in operatie.
Cum alegem plasa pentru hernie? Care sunt diferentele intre plase?

Protezarea parietala se face cu plase din materiale biocompatibile, asa incat efectul de respingere din partea organismului sa fie diminuat spre zero.
Exista insa diferente de material, de impletire, de grosime a firului si a greutatii –  care se reflecta in toleranta mai buna sau mai putin buna a plasei in sensul in care prezenta acesteia in structura peretelui abdominal este resimtita, sau nu de pacient.

Din ce sunt tesute plasele pentru hernie?

Pentru tatamentul  herniei inghinale, cele mai folosite plase sunt cele tesute din polipropilena si apoi cele din poliester.

Plasa din polipropilena este tesuta din fir de polipropilena monofilamentar, in timp ce plasa de poliester este tesuta din fir impletit, multifilament.
IMPORTANT! Toleranta organismului (inclusiv in situatia -nedorita- a unei supuratii) fata de plasa de polipropilena (monofilament) este mult superioara.

Plasele se diferentiaza si dupa dimensiunea ochiurilor de tesatura si respectiv greutatea plasei.
Plasa din poliester este o plasa cu ochiuri mici, in timp ce plasa de polipropilena poate fi impletita cu ochiuri mici dar si cu ochiuri largi.
IMPORTANT! Plasa tesuta cu ochiuri largi va genera formarea unei cicatrici suple, elastice, in timp ce plasa cu ochiuri mici va genera o cicatrice groasa, compacta sub forma unei placi fibroase, cu consecinte negative in ce priveste confortul pacientului.

Protezarea cu polipropilena cu ochiuri largi si greutate mica/suprafata reprezinta alegerea cea mai buna, fiind cel mai bine tolerata de organism.
Cu toate acestea, in orificiile herniare mari, acest tip de plasa prezinta riscul migrarii ei in defectul parietal, cu atat mai mult daca procedeul chirurgical este unul fara fixare.

Evident, calitatea protezei nu substituie deficientele tehnice ale chirurgului. Daca nu sunt respectate principiile tehnice ale fiecarei operatii, riscul complicatiilor si al recidivei este semnificativ!

Cum alegem o plasa buna pentru repararea unei hernii?
Din punctul de vedere al materialului din care este confectionata plasa consider ca polipropilena este prima  optiune; firul monofilamentar asigura o integrare buna in structurile proprii organismului, elasticitate si rezistenta buna.

Din punct de vedere al dimensiunilor ochiurilor plasei, prima optiune trebuie sa fie catre plasele macroporoase, iar din punct de vedere al greutatii trebuie aleasa plasa ultrausoara.

As vrea sa mai ating un aspect: marketing-ul!

Au aparut pe piata asa numitele plase 3D!
Ce este o plasa “3D”? Este o plasa de polipropilena, relativ rigida, fabricata pe o matrita convexa, ce ar “imita” conturul peretelui abdominal.

Este doar un aspect de marketing, care nu face altceva decat sa creasca (semnificativ!) costul protezei.
Fara o disectie corecta si larga a regiunii inghinale (spatiul lui Bogrot) nici o plasa (fie ea chiar “3D”) nu se aseaza corespunzator! Avand in vedere ca nu exista doi pacienti la fel, cu aceleasi dimensiuni si curburi ale abdomenului, o plasa cu convexitate preformata nu se poate adapta identic la pacienti diferiti…

Poate din acest motiv marii herniologi ai lumii moderne folosesc plase plane, din polipropilena ultrausoara, cu ochiuri largi, care se adapteaza “nuantelor”de relief abdominal particulare fiecarui pacient!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : HERNIE INGHINALA

IDEI SI SOLUTII TERAPEUTICE NOI IN RECONSTRUCTIA PERETELUI ABDOMINAL

Thursday, June 13, 2013 posted by Dr. Victor Radu 12:25 am

Saptamana trecuta am participat la (poate) cea mai prestigioasa conferinta pe tema    reconstructiei peretelui abdominal.

Conferinta, organizata de MedStar Georgetown University Hospital, Washington D.S. a dezbatut abordarea herniilor abdominale ventrale, mai precis a eventratiilor abdominale.

Eventratia, sau hernia incizionala, este aparitia unei hernii la nivelul unei cicatrici postoperatorii.
Daca unul dintre chirurgii de renume ai veacului trecut, Prof. Jean Rives, afirma ca
“…o hernie este doar o gaura in peretele abdominal”, Conferinta a inceput cu afirmatia: “o hernie poate fi preludiul unei drame a peretelui abdominal”

Poate pentru unii (chirurgi) o hernie pare ceva banal… Adevarul este ca tratarea cu superficialitate a oricarei afectiuni – in general – si a unei hernii abdominale – in special – poate duce la suferinte uneori dramatice.

Un prim obiectiv a fost acela de a pune la punct un sistem de clasificare si stadializare a eventratiilor, a stabilirii gradelor de risc de aparitie a acestora si a unui ghid de tratament chirurgical corespunzator.

Desigur ca orice standardizare, orice ghid de practica vine in ajutorul practicianului, dar, indraznesc sa spun, a practicianului pregatit, informat si dedicat profesiei.

Apoi am s-au analizat procedeele chirurgicale – deschise si laparoscopice, materialele disponibile pentru protezarea peretelui abdominal.

Am avut satisfactia de a ma “intalni” cu un concept pe care il aveam deja in practica mea legat de modalitatea de reparare a eventratiilor.
Am afirmat cu ocazia unei comunicari locale ca simpla acoperire a unui defect herniar cu o plasa (asa-numita protezare de “substitutie” – azi abandonata!) transforma cavitatea abdominala intr-o sacosa de plastic in care ne purtam organele interne.

Ei bine, la Conferinta s-a pus accent pe repararea herniilor abdominale prin procedee care asigura restaurarea functiei peretelui abdominal. Sa nu uitam ca prin contractia muschilor peretelui abdominal reusim mentinerea pozitiei trunchiului, precum si realizarea unor functii fiziologice.

Concluziile au fost incurajatoare, chirurgii avand azi la dispozitie instrumentele necesare tratamentului corect a unei afectiuni ce afecteaza un numar important de oameni.

 

 

 

 

 

 

Tags: , , , , , , , , ,
Category : Herniile abdominale

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) – Esofagita de reflux

Friday, April 26, 2013 posted by Dr. Victor Radu 10:41 am

Terminologie: esofagita de reflux = boala de reflux gastroesofagian (BRGE) = gastroesophagian reflux desease (GERD)

Ce este Boala de Reflux Gastroesofagian? (BRGE) – (esofagita de reflux)

BRGE este situatia in care secretia acida a stomacului relueaza in esofag.


Care este cauza BRGE (esofagita de reflux)?

Bolul alimentar format in gura ajunge in stomac traversand faringele si esofagul.
In portiunea terminala a esofagului stratul muscular esofagian este reprezentat printr-un unel mai dezvoltat numit sfincter esofagian inferior. Acest sfincter actioneaza ca o valva ce permite (un flux unidirectional) si trecerea alimentelor din esofag in stomac.
In conditii normale, sfincterul se inchide imediat dupa fiecare inghititura impiedicand refluxul sucului gastric in esofag.
BRGE apare cand sfincterul nu inchide eficient valva esofagiana. Astfel sucul gastric acid reflueaza inesofag producand inflamatia sau chiar uleratia esofagului.


Factori favorizanti ai BRGE (esofagita de reflux)

–          Factori interni (congenitali): o parte dintre oamenii ce sufera de esofagita au un sfincter esofagian inferior (LES) slab de la nastere

–          Factori externi:

  • Alimentari: grasimi, alimentele picante, condimentate, dulciurile concentrate
  • Anumite medicamente
  • Fumatul
  • Consumul de alcool
  • Hernia hiatala

Toti acesti factori determina relaxarea LES permitand refluxul gastroesofagian


Ce simptome prezinta pacientii cu BRGE (esofagita de reflux)?

Cel mai comun simptom este „arsura stomacala” „arsura in capul pieptului”  – senzatia de arsura resimtita de pacient de sub coaste, inapoia sternului si pana la baza gatului.
Alte simptome: regurgitatia (reflux lichid in gat), dificultati de inghitire („nod in gat”), tuse cronica, raguseala.


Cum se pune diagnosticul de BRGE (esofagita de reflux)?

Dupa consultatia la medicul specialist, acesta va indica efectuarea unei examinari endoscopice.
Endoscopia este o explorare ce se realizeaza sub sedare usoara intravenoasa. Un tub optic subtire si flexibil trece prin gura, esofag, stomac pana in duoden. Cu aceasta ocazie pot fi evidentiate o serie de leziuni (esofagita, ulcer esofagian, hernie hiatala etc)
Pacientii cu simptomatologie tipica de BRGE dar fara elemente patologice decelabile endoscopic vor continua investigatiile (pH-metrie, manometrie esofagiana) intr-un serviciu de gastroenterologie.


Cum tratam BRGE (esofagita de reflux)?

1. Regimul igieno-dietetic

  • Pacientul este sfatuit sa renunte la anumite alimente si obicee care determina cresterea refluxului acid in stomac:
    • fumat
    • consumul de cafea
    • ciocolata
    • alimente bogate in grasimi
    • prajeli
    • consumul de alcool
  • Alimentatia zilnica sa fie fragmentata in 5 mese
  • Evitarea relaxarii in pozitie orizontala in primele 2-3 ore dupa masa
  • Evitarea efortului fizic care creste presiunea intraabdominala determinand reflux
  • In cazul pacientului obez, este recomandata pierderea de greutate
  • Este recomandat ca pentru somnul de noapte pacientul sa doarma pe 2 perne.

2. Tratament medicamentos

La pacientii cu simptomatologie severa se recomanda medicatie antiacida si antisecretorie gastrica care va reduce aciditatea sucului gastric refluat.


Cand este recomandata interventia chirurgicala pentru BRGE (esofagita de reflux)?

Pacientii care nu raspund bine la schimbarea stilului de viata si la tratamentul medicamentos, precum si aceia care refuza ideea de a urma un tratament pentru toata viata, este recomandat tratamentul chirurgical, care este foarte eficient.


Cum se realizeaza interventia chirurgicala laparoscopica pentru BRGE (esofagita de reflux)?

Operatia se realizeaza sub anestezie generala.
Chirurgul introduce prin 5 mini incizii instrumentele de lucru si o mini-videocamera.
Scopul este de a calibra calibra (daca este nevoie) hiatusul esofagian si de a realiza o „valva antireflux” prin „infasurarea”esofagului terminal cu portiunea fundica a stomacului (fundoplicatura).
Fundoplicatura actioneaza ca o valva ce previne refluarea sucului gastric acid in esofag.

 Fundoplicatura partiala  Fundoplicatura completa

La ce ne asteptam dupa operatia laparoscopica de fundoplicatura?

Pacientul poate resimti durere moderata sau doar o „jena” in primele 12 – 24 de ore.
Uneori prezinta greata si dificultati la inghitire.
Inca din ziua operatiei pacientul are voie sa bea lichide iar de a 2a zi va putea manca alimente semisolide (pastoase).
De regula, spitalizarea necesara si suficienta este de 2 -3 zile, iar recuperarea completa este de 10 – 14 zile.
In prima luna postoperator este recomandata alimentatie semisolida, pasata, pastoasa care sa permita o cicatrizare corecta si eficienta a regiunii operate.
Dupa aceasta perioada alimentatia va fi completa.


Cat de repede pacientul isi poate relua serviciul dupa operatie ?

Operatia laproscopica permite o recuperare rapida. In functie de natura serviciului, pacientul isi poate relua activitatea dupa cateva zile pana la o saptamana daca efectueaza munca de birou, sau 2 saptamani daca efectueaza efort.


Care sunt efectele secundare ale operatiei?

Uneori pacientul acuza dificultati la inghitire imediat dupa operatie. De regula aceasta dispare in cateva saptamani (uneori luni) de la operatie. In cazuri rare, pentru rezolvarea acestei probleme, este necesara dilatatie endoscopica a esofagului, si extrem de rar este indicata reinterventia.
5% – 10% din pacienti au dificultati de a elimina gazele din stomac (eructatie).


Care sunt avantajele fundoplicaturii laparoscopice?

  • Durere redusa
  • Spitalizare redusa
  • Recuperare rapida
  • Reluare mai rapida a dietei normale
  • Rezultate cosmetice bune

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Hernia hiatala - Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) - Esofagia de reflux

TEHNICA OPERATORIE PENTRU HERNIE OMBILICALA – procedeu minim invaziv

Wednesday, October 3, 2012 posted by Dr. Victor Radu 4:09 pm

Operatia pentru hernie ombilicala se poate realiza prin mai multe procedee.
As sublinia dintru inceput ca procedeul fara protezare cu plasa este preludiul unei eventratii, recidiva fiind foarte frecventa – peste 30%.
Procedeele sunt multiple, deschise si laparoscopice.
Cel ma eficient, cel mai confortabil si cu cele mai bune rezultate estetice este protezarea regiunii ombilicale cu Proceed Ventral Patch (PVP).


Indicatia acestui procedeu este limitata de diametrul orificiului herniar (<2cm) si este aplicabil doar pacientului adult.

 

 

 

 

 

 

aspect preoperator                                                               aspect intraoperator



pregatirea protezei PVPM


introducerea protezei prin orificiul de hernie


aspect final

Operatia se poate realiza sub anestezie rahidiana sau generala
Pacientul poate fi externat la cca 6 ore postoperator.

De retinut!
Pentru cazul particular in care pacienta doreste sa ramana insarcinata dupa operatie, montarea plasei nu influenteaza functionalitatea si adaptarea peretelui abdominal in sarcina!

 


Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
Category : HERNIE OMBILICALA

HERNIA HIATALA SI ESOFAGITA DE REFLUX

Monday, October 1, 2012 posted by Dr. Victor Radu 6:55 pm

Mi-am propus sa scriu un material despre hernia hiatala si esofagita de reflux pentru a va aduce unele lamuriri cu privire la ce inseamna fiecare din aceste notiuni, cum apar aceste afectiuni, care este simptomatologia si care este tratamentul corect.

Cavitatea toracica este separata de cavitatea abdominala de catre muschiul diafragma. Acesta prezinta orificii (hiatusuri) prin care trec dinspre torace spre abdomen aorta si respectiv esofagul. Orificiul prin care esofagul traverseaza diafragma se numeste hiatus esofagian. Uneori acest hiatus este largit permitand hernierea stomacului din abdomen in torace.

Hernierea poate avea loc prin alunecarea stomacului in mediastin (hernie hiatala prin alunecare) sau prin rostogolirea stomacului prin hiatus (hernie hiatala prin rostogolire).


De retinut faptul ca in timp ce hernia hiatala este insotita invariabil de reflux gastroesofagian (ce produce esofagita de reflux), boala de reflux gastroesofagian poate exista si in absenta herniei hiatale, ca entitate clinica de sine statatoare, ca urmare a unei disfunctionallitati a sfincterului gastroesogfagian.

1. Ce este Boala de Reflux Gastro-Esofagian (BRGE)?

Desi termneul “arsuri la stomac”este folosit pentru a descrie o varietate de probleme digestive, in termeni medicali, pirozisul este cel mai constatnt simptom al bolii de reflux gastroesofagian, rezultand prin refluarea sucului gastric acid in esofag. Acesta arsura este perceputa inapoia sternului, “in capul pieptului”, uneori iradiind spre baza gatului. Apare mai frecvent cand pacientul sta in pozitie culcata imediat dupa pranz sau cand isi apleaca trunchiul inainte. Alte simptome: regurgitatii, varsaturi, dificultati la inghitire, dificultati respiratorii.

2. Care sunt cauzele BRGE?

Alimentele ajung din gura prin intermediul faringelui si esofagului in stomac. La nivelul jonctiunii intre esofag si stomac in grosimea esofagului exista un muschi numit sfincter esofagian. Acesta se comporta ca o supapa ce permite trecerea alimentelor din esofag in stomac dupa care se inchide nepermitand trecerea sucului gastric acid in esofag. Atunci cand acest sfincter nu functioneaza se produce refluxul de suc gastric in esofag iritand mucoasa esofagiana ceea ce duce la aparitia BRGE.

3. Ce contribuie la BRGE?

Unii oameni se nasc cu un sfincter esofagian inferior slab (LES). Pentru altii, însă, alimente grase si condimentate, anumite tipuri de medicamente, îmbrăcămintea stramta, fumatul, consumul de alcool, exercitii fizice sau modificări ale pozitiei corpului (aplecarea inainte sau culcat), pot provoca relaxarea sfincterului, cauzând reflux.

4. Cum se trateaza BRGE?

Tratamentul include 3 etape:

1. Modificarea stilului de viata. În multe cazuri, schimbarea dietei  poate amenda simptomatologia. Pierdea în greutate, reducerea sau eliminarea fumatului si consumului de alcool, precum si modificarea obiceiului de a sta intins dupa masa pot ajuta, de asemenea.

2. Terapie medicamentoasă
Dacă simptomele persistă după aceste modificări de stil de viată, tratamentul medicamentos poate fi necesar. Antiacidele neutralizeaza acizii din stomac si antisecretoarele gastrice reduc cantitatea de acid gastric. Ambele pot fi eficiente in ameliorarea simptomelor. Medicamentele prescrise pot fi eficiente si in vindecarea esofagitei.

3. Cand ajungeti la CHIRURGIE?
Pacientii care nu răspund bine la schimbarile stilului de viata sau la tratamentul medicamentos, sau cei care au nevoie de medicamente continuu pentru a controla simptomatologia, vor trebui să aleaga intre a trăi cu starea lor sau a urma o procedura chirurgicala. Chirurgia este foarte eficienta in tratarea BRGE.

Există si proceduri nechirurgicale cunoscute sub numele de abord endoscopic intraluminal, care sunt alternative la chirurgia laparoscopica si deschisa. In urma consultatiei, veti stabili impreuna cu medicul curant ce tip de tratament este optim pentru dumneavoastra.

CARE SUNT AVANTAJELE METODEI LAPAROSCOPICE?

• reducerea dureii postoperatorii • spitalilzare redusa • recuperare rapida si reluarea activitatilor curente • rezultate cosmetice foarte bune

In principiu, tratamentul chirurgical are urmatoarele obiective:
– reducerea herniei hiatale
– calibrarea hiatusului esofagian
– realizarea unei valve antireflux

Operatia se realizeaza sub anestezie generala. Perioada de spitalizare este de 2 – 3 zile. Recuperarea este rapida, in dupa-amiaza operatiei fiind permis consulmul de lichide, prima zi postoperator alimentatia fiind una completa.

INAINTE DE OPERATIE
• Cu ocazia consultatiei vi se vor explica riscurile si beneficiile operatiei
• Pregătirea preoperatorie include analizele de sange, evaluare medicala, radiografia pulmonara si un EKG.
• Chirurgul va poate solicita golirea completa a colonului inainte de interventia chirurgicala. Vi se poate solicita să beti doar lichide clare in ziua dinaintea interventiei.
• Este recomandat să faceti dus cu o seara înainte sau in dimineata zilei in care va operati.
• După miezul noptii, inainte de operatie, nu ar trebui să mănâncati sau sa beti nimic, cu exceptia medicamentelor pe care medicul dumneavoastră le-a recomandat
• Medicamente cum ar fi aspirina, sau alti antiagreganti plachetari (aspenter, plavix etc), medicamente anti-inflamatorii vor trebui oprite temporar, de la câteva zile la o săptămână inainte de interventia chirurgicala.
• Renuntarea la fumat cu cel putin o saptamana inaintea operatiei.

LA CE SA VA ASTEPTATI IN ZIUA INTERVENTIEI
• De obicei internarea se face în dimineata zilei in care este programata operatia.
• O asistenta medicala va plasa un ac mic / cateter in vena, pentru asigurarea administrarii unor medicamente în timpul interventiei chirurgicale.
• Deseori, pre-operator anumite medicamente (sedative, anticoagulante) sunt necesare.
• Veti fi sub anestezie generala – adormit – în timpul operatiei, care poate dura mai multe ore.
• Dupa operatie veti fi trimis in compartimentul postoperator până când veti fi complet treaz.
• Cei mai multi pacienti stau in spital in noaptea de dupa operatie si pot necesita zile suplimentare în spitalizare.

IN CE CONSTA OPERATIA LAPAROSCOPICĂ ANTI-REFLUX?
• Operatia laparoscopica anti-reflux (cel mai folosit procedeu : fundoplicatura Nissen) presupune consolidarea “valvei” intre esofag si stomac prin infasurarea esofagului terminal cu segmntul superior al stomacului (tuberozitatea gastrica).
• Pentru a intra in abdomen, se folosesc incizii mici prin care se introduc canule; prin acestea vor fi introduse instrumentele specifice. Laparoscopul, care este conectat la o camera video, se introduce printr-o incizie mică supraombilicala, oferind chirurgului o imagine marita  a organelor interne ale pacientului pe un monitor.
• Intreaga operatie este realizată după ce abdomenul este extins prin umflarea cu dioxid de carbon.
                                                                     puncte de trocarizare


                                   calibrarea hiatusului prin sutura pilierilor

                                 confectionarea valvei antireflux procedeu Nissen

Ce se întâmplă dacă operatia nu poate fi efectuată sau finalizată PRIN METODA LAPAROSCOPICĂ?
La un număr mic de pacienti, metoda laparoscopica nu este fezabilă, din cauza incapacitătii de a vizualiza sau manipula organele în mod eficient. Factorii care pot creste posibilitatea de conversie la procedura “deschisa” sunt obezitatea, un istoric de interventii chirurgicale abdominale anterioare cauzand tesut cicatricial dens, sau probleme de sângerare în timpul operatiei. Decizia de a efectua procedura deschisă este o decizie pe care o ia chirurgul, fie inainte fie in timpul operatiei efective. Atunci când chirurgul consideră că cel mai sigur este de a converti procedura laparoscopica intr-una deschisă, aceasta nu este o complicatie, ci mai degrabă arata experienta si prudenta chirurgicala. Decizia de a converti la o procedură deschisă se bazează strict pe criteriile de siguranta pentru pacient.

LA CE SA VA ASTEPTATI DUPA OPERATIE
• Pacientii sunt încurajati să reia activitati usoare imediat dupa interventia chirurgicala (plimbare, mobilizare).
• Durerea postoperatorie este, în general, usoară, desi unii pacienti pot necesita medicatie analgezica.
• De obicei medicamente anti-reflux nu sunt necesare după  interventia chirurgicală.
• Dieta postoperatorie se limiteaza la lichide in ziua operatiei, alimente pastoase in prima zi postoperator si apoi alimentatie normala.
• Controlul postoperator va fi stabilit in primele doua saptamani de al operatie.
La externare, pacientul va fi incurajat pentru reluarea activitatilor casnice uzuale, plimbare, urcat scara, condus masina, reluarea vietii sexuale normale.

Care sunt efectele operatiei?
Studiile au arătat că marea majoritate a pacientilor la care se practica aceasta operatie sunt fie asimptomatici, fie au o imbunatatire semnificativa a simptomelor lor GERD.

Efectele adverse pe termen lung sunt, în general, mai putin frecvente.
• Unii pacienti dezvolta dificultate temporară de înghitire imediat după operatie. Acest lucru se remite de obicei în termen de una la trei luni dupa interventia chirurgicala.
• Ocazional, pacientii pot necesita o procedura de dilatare endoscopica a esofagului sau, rareori, de reinterventie pentru recalibrarea “valvei”.
• Uneori este limitata eructatia, pacientul avand senzatie de balonare.
• Foarte rar, unii pacienti nu resimt nici o ameliorare a simptomelor lor.

Ce complicatii pot să apară?
Desi operatia este considerata sigura, pot să apară complicatii, ca de altfel in orice interventie chirurgicala.
Complicatiile pot include, dar nu sunt limitate la:
• reactie adversă la anestezie generala
• sângerare
• lezare de esofag, splina, stomac sau organe interne
• infectie a plăgii – extrem de rar.

Medicul curant va discuta despre acestea inainte de interventie. El vă va ajuta, de asemenea, să decideti dacă raportul intre beneficiile si riscurile unei interventii chirurgicale laparoscopice anti-reflux este mai mic decât tratamentul conservator.

Semne de alarma care sa justifice sa apelati medicul dumneavoastra
• febră persistentă de peste 39 grdC
• Sângerare
• Balonare
• Durere persistenta in pofida tratamentului recomandat
• Greată persistentă sau vărsături
• Frisoane
• Tuse persistentă sau dificultăti de respiratie
• Roseată la oricare dintre incizii
• Sunteti în imposibilitatea de a mânca sau bea lichide

 

 

 

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Hernia hiatala, Hernia hiatala - Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) - Esofagia de reflux

CE OBIECTIVE AVEM CAND OPERAM O EVENTRATIE?

Friday, September 28, 2012 posted by Dr. Victor Radu 9:44 pm

Scurta recapitulare: eventratia, sau hernia incizionala, este o hernie abdominala dezvoltata la nivelul unei cicatrici postoperatorii.

Ca orice hernie, eventratia are o singura posibilitate terapeutica: interventia chirurgicala.
Fie ca operatia este deschisa (clasica) fie ca este laparoscopica, obiectivele sunt de a reintroduce in abdomen continutul sacului de eventratie si de a restabili integritatea peretelui abdominal.
Simpla sutura a marginilor orificiului herniar duce la recidiva in proportie de 45% – 50%. Ca atare, repararea peretelui abdominal se face prin protezarea acesuia cu plasa (deschis sau laparoscopic).

Cum reparam peretele abdominal in eventratiile mari?
Cu ceva vreme in urma, scriam despre aceasta comparand plasa cu un pod ai carui piloni sunt reprezentati de marginile orificiului herniar – procedeu numit “de substitutie”, plasa inlocuind zona de perete neacoperita de muschi.

Ei bine, conceptia actuala s-a schimbat. Peretele abdominal nu este un sac inert in care ne purtam organele interne! ci este un “0rgan” cu functii multiple si complexe, ce trebuie restabilite.
Asadar, procedeele de substitutie sunt inlocuite de procedeele de intarire, prin care se restabileste continuitatea musculara. Astfel se mentine functia de mobilitate activa a intregului perete abdominal. In cazul eventratiilor voluminoase, procedeele chirurgicale sunt complexe, de separare a componentelor parietale.

Mai jos este prezentat cazul unui pacient care in urma cu 2 ani a suferit o interventie chirurgicala pentru ulcer perforat. Evolutia postoperaorie a fost grevata de un proces supurativ complex ce a predispus aparitia unei eventratii.
Avand un defect muscular important, pacientul a fost operat pe cale deschisa, realizandu-se o protezare complexa a peretelui abdominal.

 

 

 

 

 

Pacientul a fost externat a doua zi postoperator.

 

Tags: , , , , , , ,
Category : EVENTRATIE

VIDEO: OPERATIE LAPAROSCOPICA PENTRU HERNIE INGHINALA DREAPTA RECIDIVATA

Friday, September 28, 2012 posted by Dr. Victor Radu 6:28 pm

Abordarea laparoscopica a herniei permite protezare larga si eficienta a peretelui abdominal.
Asa cum am aratat si in materialele anterioare, fixarea plasei cu adeziv in locul agrafelor aduce schimbari benefice in evolutia postoperatorie prin reducerea disconfortului.

Va prezint cazul unui pacient in varsta de 50 de ani, operat in urma cu mai multi ani pentru hernie inghinala dreapta – operatie deschisa, fara plasa, internat pentru hernie recidivata.
S-a practicat operatie laparoscopica in care peretele abdominal a fost protezat cu plasa fixata cu adeziv.

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : HERNIE INGHINALA

CONGRESUL INTRENATIONAL DE HERNIE, NEW YORK, 2012

Thursday, April 5, 2012 posted by Dr. Victor Radu 6:27 am

Ca membru activ al Societatii Europene de Herniologie ofer pacientilor cu hernii abdminale posibilitatea de a beneficia de cel mai
modern tratament, punand in practica ghidul acestui prestigios for chirurgical.
Asa a devenit pentru mine o rutina si un standard abordul laparoscopic al herniilor abdominale, introducerea in practica  a tot ce este avansat tehnic si conceptual  precum si grija pentru confortul si recuperarea rapida postoperatorie a pacientilor.

In dorinta de perfectionare, saptamana trecuta am trecut de partea cealalta a Atlanticului pentru a participa la
Congresul International de Hernie de la New York, organizat de Societatea Americana de Herniologie (AHS).

Intalnire de inalt nivel stiintific, in tara supertehnologiei, cu chirurgi de marca.

Tema centrala in ce priveste hernia inghinala a fost sindromul dureros cronic postoperator.
Asadar, perfectionarea procedeelor chirurgicale a lasat pe planul al doilea tema recidivei herniare, grija pentru confortul
postoperator ocupand primul loc, asa cum este – de altfel – firesc!

Am avut bucuria de a-l revedea pe cel care a contribuit substantial la formarea mea profesionala in ce priveste abordarea moderna a herniilor abdominale, Profesorul Jan Kukleta (Elvetia). Congresul de Hernie, New York

El este promotorul fixarii plasei cu adeziv biologic in abordul laparoscpic al herniei; de la el am invatat aceasta si – cel putin pana la ora actuala – sunt singurul chirurg care foloseste acest procedeu in Romania.

Lucrarea prezentata de domnia sa in cadrul congresului a avut ca tema impactul pozitiv al fixarii plasei cu adeziv biologic in ceea ce priveste durerea postoperatorie.

O alta tema de interes a fost abordarea eventratiilor (hernii incizionale); studii de mecanica a peretelui abdominal in laboratoare dinamometrice au dus la schimbarea
conceptiei functionarii peretelui abdominal afectat de eventratie si implicit a peretelui abdominal dupa diferite procedee de reparare a eventratiei.
Tendinta de a restabili integritatea anatomica si variatele posibilitati de protezare au facut subiectul unor discutii aprinse, care, evident au dus si la “nasterea”
unor concluzii. Abordul laparoscopic castiga tot mai mult teren dar chirurgia deschisa detine suprematia in situatii deosebite, cu defecte herniare mari.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Diverse, Herniile abdominale, Laparoscopie