Archive for the ‘ Laparoscopie ’ Category

TEHNICA ULTRA-MODERNA DE TRATAMENT A HERNIEI INGHINALE

Friday, August 9, 2013 posted by Dr. Victor Radu 10:56 pm

Abordul laparoscopic este cunoscut si sub denumirea “abord minim invaziv” – termen impropriu deoarece amploarea actului chirurgical este aceeasi ca si in operatia deschisa, diferenta fiind limitata la modalitatea de acces: deschis sau laparoscopic.
Tocmai de aceea s-a revizuit denumirea de “abord minim invaziv” termenul fiind inlocuit cu “minimal acces surgery”.

Si fiindca vorbim de chirurgia prin acces minim, tehnica laparoscopica a devenit mai rafinata, in loc de 3, 4, sau mai multe incizii pentru introducerea trocarelor, putem face o singura mini-incizie (Laparo-Endoscopic-Single Site – Surgery : LESS) prin care introducem un singur trocar.
Cu ajutorul unor instrumente speciale se pot realiza  numeroase si variate interventii chirurgicale prin LESS, principalul avantaj fata de laparoscopia clasica fiind rezultatul cosmetic.

Ieri am efectuat o operatie laparoscopica LESS pentru hernie inghinala.

Noutatatea procedeului pe care l-am ales – premiera in Romania – consta in faptul ca operatia s-a realizat total extraperitoneal (TEP). Avantajul fata de abordarea trans-abdomino-preperitoneala (TAPP) consta in aceea ca operatia se poate realiza cu instrumente clasice de laparoscopie, nefiind necesara incizia si apoi sutura peritoneului.

Desigur principiile raman aceleasi: disectie larga a spatiului preperitoneal, protezare cu plasa de dimensiuni 15/10 cm, fixarea plasei (in opinia mea – absolut necesara!).

 

 

 

 

 

 

_____________________________________________________________

Cazurile ce pot fi operate astfel trebuie insa atent selectionate; o hernie de mari dimensiuni poate pune probleme serioase de disectie in abordarea laparosccopica si cu atat mai mult in LESS.

 

 

 

 

 

Tags: , , , , ,
Category : Laparoscopie

CONGRESUL INTRENATIONAL DE HERNIE, NEW YORK, 2012

Thursday, April 5, 2012 posted by Dr. Victor Radu 6:27 am

Ca membru activ al Societatii Europene de Herniologie ofer pacientilor cu hernii abdminale posibilitatea de a beneficia de cel mai
modern tratament, punand in practica ghidul acestui prestigios for chirurgical.
Asa a devenit pentru mine o rutina si un standard abordul laparoscopic al herniilor abdominale, introducerea in practica  a tot ce este avansat tehnic si conceptual  precum si grija pentru confortul si recuperarea rapida postoperatorie a pacientilor.

In dorinta de perfectionare, saptamana trecuta am trecut de partea cealalta a Atlanticului pentru a participa la
Congresul International de Hernie de la New York, organizat de Societatea Americana de Herniologie (AHS).

Intalnire de inalt nivel stiintific, in tara supertehnologiei, cu chirurgi de marca.

Tema centrala in ce priveste hernia inghinala a fost sindromul dureros cronic postoperator.
Asadar, perfectionarea procedeelor chirurgicale a lasat pe planul al doilea tema recidivei herniare, grija pentru confortul
postoperator ocupand primul loc, asa cum este – de altfel – firesc!

Am avut bucuria de a-l revedea pe cel care a contribuit substantial la formarea mea profesionala in ce priveste abordarea moderna a herniilor abdominale, Profesorul Jan Kukleta (Elvetia). Congresul de Hernie, New York

El este promotorul fixarii plasei cu adeziv biologic in abordul laparoscpic al herniei; de la el am invatat aceasta si – cel putin pana la ora actuala – sunt singurul chirurg care foloseste acest procedeu in Romania.

Lucrarea prezentata de domnia sa in cadrul congresului a avut ca tema impactul pozitiv al fixarii plasei cu adeziv biologic in ceea ce priveste durerea postoperatorie.

O alta tema de interes a fost abordarea eventratiilor (hernii incizionale); studii de mecanica a peretelui abdominal in laboratoare dinamometrice au dus la schimbarea
conceptiei functionarii peretelui abdominal afectat de eventratie si implicit a peretelui abdominal dupa diferite procedee de reparare a eventratiei.
Tendinta de a restabili integritatea anatomica si variatele posibilitati de protezare au facut subiectul unor discutii aprinse, care, evident au dus si la “nasterea”
unor concluzii. Abordul laparoscopic castiga tot mai mult teren dar chirurgia deschisa detine suprematia in situatii deosebite, cu defecte herniare mari.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Diverse, Herniile abdominale, Laparoscopie

OPERATIE LAPAROSCOPICA PENTRU HERNIE INGHINALA FARA DURERE

Sunday, March 11, 2012 posted by Dr. Victor Radu 3:41 pm

Operatie fara durere…” Poate suna ciudat… A publicitate gratuita… 

Ei bine, sa vedem despre ce este vorba!
Operatia laparoscopica pentru hernia inghinala consta in reducerea sacului de hernie si protezarea peretelui abdominal cu o plasa.

Fixarea plasei se poate realiza cu mijloace diferite: “agrafe” de titan sau resorbabile sau adezivi biologici. Am discutat despre aceasta problema in capitolul MODALITATI DE FIXARE A PLASELOR DE HERNIE.
fixarea protezei cu agrafa neresorbabila

Sigur ca aceste dispozitive au avantajul unei fixari solide a plasei la nivelul peretelui muscular.
Exista insa si dezavantaje:
-riscul de lezare a unui vas de sange ce poate determina hemoragie la nivelul peretelui muscular
-durerea postoperatorie ca urmare a agresiunii peretelui muscular (este adevarat ca intensitatea durerii este redusa, fiind similara cu “febra musculara”)
-costul semnificativ

Noutatea consta in aparitia pe piata romaneasca a adezivilor biocompatibili, care nu agreseaza peretele abdominal, astfel durerea postoperatorie fiind diminuata pana la o usoara jena.
Am avut o oarecare retinere fata de utilizarea acestora, experienta fiind destul de limitata in ceea ce priveste rezultatele pe termen lung.

Ce sunt adezivii biocompatibili?

Primele produse utilizate ca si adezivi biologici au fost pe baza de fibrina. Au eficienta foarte buna dar au cost ridicat,au riscul (teoretic) de a fi contaminati biologic (la fel ca si produsele de transfuzie), protocol de pastrare si administrare laborios.
Aparitia adezivilor sintetici a rezolvat aceste probleme: cost scazut, fara riscuri biologice, pastrare si administrare facila. Substanta de baza este cian-acrilat, produs neresorbabil si netoxic, actual larg raspandit in practica chirurgicala. In plus, produsul a trecut “proba timpului” fiind utilizat in toate centrele importante de herniologie din Europa.

Principalul avantaj este reprezentat de absenta durerii fixarea plasei de hernie cu Glubran
post-operatorii prin neagresarea peretelui abdominal.
Aplicarea substantei se realizeaza cu un dispozitiv special, asigurand fixarea plasei pe muschi.

Ca membru activ al Societatii Europene de Herniologie pun in practica principiile acestui for european. Asadar pacientii mei beneficiaza de standardele de varf in domeniu!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Diverse, Herniile abdominale, Laparoscopie

CHIRURGIE “DE ZI”, CHIRURGIE “DE 1 ZI”

Wednesday, March 7, 2012 posted by Dr. Victor Radu 11:22 am

Chirurgia “de zi” si chirurgia “de 1 zi” sunt concepte moderne de abordare a cazurilor chirurgicale ce presupun o calitate superioara a actului chirurgical si anestezic, ce permite spitalizare redusa a pacientului, asigurand reluarea activitatilor curente si confortul postoperator.

Desigur ca aceste concepte presupun indeplinirea unor conditii din partea pacientului pentru ca vindecarea acestuia sa se realizeze in deplina securitate.

Pentru Chirurgia de zi este obligatoriu ca pacientul sa fie inclus intr-o clasa de risc redus din punct de vedere chirurgical, anestezic, cardiovascular si respirator.
Chirurgia de o zi se adreseaza pacientilor ale caror afectiuni colaterale sunt perfect compensate si nu  necesita o monitorizare postoperatorie din punct de vedere terapeutic.

Conditiile comune ce trebuie indeplinite de pacienti pentru a beneficia de acest regim de spitalizare sunt:
1. pacientul este constient si deplin echilibrat din punct de vedere chirurgical, anesteziologic, cardiovascular si respirator
2. pacientul poate fi supravegheat in primele 24 de ore de catre un adult responsabil
3. domiciliul pacientului sa fie la mai putin de 50 km de un spital
4. posibilitatea deplasarii cu mijloc auto personal
5. posibilitatea contactului telefonic cu medicul curant

Trebuie subliniat faptul ca pacientul care a primit in cursul diminetii anestezie generala, nu poate conduce masina in cursul aceleiasi zi!

Ce operatii pot fi realizate in regimul Chirurgie de zi – Chirurgie de 1 zi
 – tratamentul chirurgical sau laparoscopic al herniei inghinale si herniei ombilicale
– colecistectomia laparoscopica
– apendicectomia
– tiroidectomia (operatia de tiroida)
– tratamentul chirurgical al tumorilor de parti moi (lipom, chist sebaceu etc)
– tratamentul chirurgical sau laparoscpoic al varicocelului

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Diverse, Herniile abdominale, Laparoscopie

TUBUL DE DREN

Saturday, November 5, 2011 posted by Dr. Victor Radu 3:13 pm

Tubul de dren  – o necesitate pentru orice interventie chirurgicala?
Am primit recent o intrebare pe forumul Medlive (Hotnews) referitoare la cazul unei paciente care a avut o complicatie hemoragica postoperatorie si “nu a avut tub de dren”. Dupa ce am raspuns punctual acestei intrebari, mi-am dat seama ca pacientii sunt prea putin informati cu privire la anumite detalii ale operatiei ce urmeza sa o sufere, inclusiv la…tubul de dren.

In urma cu jumatate de an, am urmat un curs de chirurgie digestiva in Elvetia, Davos, care, intre altele, a avut ca scop realizarea unui ghid european de practica chirurgicala. Acest ghid cuprinde un capitol despre plasarea sau nu a unui tub de dren intraabdominal la finalul interventiei. Mentionez ca toate concluziile au fost desprinse pe baza unor studii ce au urmarit loturi de mii sau zeci de mii de pacienti.
Pana nu demult, tubul de dren era considerat “un ochi de paza”.
S-a constatat statistic ca sensibilitatea drenajului abdominal este de doar 5%. Asta inseamna ca in 95% din cazuri pot exista colectii lichidiene intraabdominale care sa nu se exteriorizeze prin tubul de dren.

Intre alte dezavantaje ale drenajului abdominal, mentionez:
1. durere postoperatorie accentuata
2. reluarea intarziata a tranzitului intestinal
3. risc crescut de infectie
4. perturbarea echilibrului presional intre cavitatea abdominala si cavitatea toracica, cu rasunet in mecanica respiratiei.

In ce priveste hemoragia postoperatorie, il citez pe unul dintre profesorii al carui cursant am fost, Prof. Dr. Arnaud Wattiez: “tubul de dren nu face hemostaza!”.
Ce inseamna aceasta?
Chirurgul trebuie sa finalizeze operatia cu o hemostaza perfecta. Acuratetea si rigurozitatea trebuie sa primeze vitezei …
Rapiditatea cu care opereaza un chirurg creste cu experienta acestuia, dar nu trebuie sa fie un prim deziderat.
Cand, totusi, exista o incertitudine cu privire la acuratetea hemostazei, prof. Wattiez propune plasarea unui tub de dren, care va fi evaluat la 3 ore de la operatie: daca drenajul este sanghinolent – se reintervine chirurgical pentru hemostaza; daca nu, se suprima tubul de dren.

Deci lucrurile sunt clare si stabilite pe criterii statistice realizate pe loturi reprezentative de pacienti.
Si totusi, nu se mai practica folosirea tubului de dren?
Ba da! Orice colectie lichidiana (abces, fistule digestive etc) se dreneaza.
De asemenea, in chirurgia esofagului, a joctiunii eso-gastrice si chirurgia rectului se plaseaza drenaj peritoneal.
In rest, conform ghidurilor europene, NU este recomandata plasarea tubului de dren intraabdominal.

ESTE NECESAR TUBUL DE DREN?

Tags: , , , , , ,
Category : Diverse, Herniile abdominale, Laparoscopie

Poate fi afectat testiculul in operatia de hernie inghinala?

Friday, August 19, 2011 posted by Dr. Victor Radu 2:36 pm

Inainte de a raspunde la intrebarea daca poate fi afectat testiculul in operatia de hernie inghinala as vrea sa va dau cateva informatii de anatomie.

In primul rand Ce este canalul inghinal?
In viata intrauterina testiculele se dezvolta in regiunea lombara (sub rinichi). Ele migreaza in jos, strabat peretele abdominal -printr-un traiect oblic- pentru ca, la nastere, sa ajunga in scrot.
Acest traiect in peretele abdominal se numeste canal inghinal.
Canalul inghinal are doua orificii: unul intern, situat mai lateral si unul extern situat medial (mai inauntru). In acest fel, canalul are un traiect oblic, lucru foarte important din punct de vedere al mecanicii peretelui abdominal. Practic, presiunea exercitata de organele abdominale (de cca 16N/cmp) tinde sa comprime peretii canalului.

Dupa cum se poate observa din schema de mai sus, traiectul oblic al canalului inghinal in peretele abdominal reprezinta “o sicana” in calea presiunii abdominale.

In situatia in care orificiul intern este largit, cele doua “guri” ale canalului tind sa se suprapuna, iar presiunea exercitata pe peretele abdominal va duce la aparitia unei hernii inghinale.

Ce contine canalul inghinal?
Asa cum am spus, acest traiect parietal (din grosimea peretelui abdominal) este rezultatul migrarii testiculului din regiunea lombara in scrot. Asadar, canalul inghinal contine cordonul spermatic – ansamblul de structuri vasculare, nervoase si ejaculatorii.

Testiculul are trei surse importante de vascularizatie; doua dintre ele se alatura arterei testiculare (care coboara impreuna cu testiculul, avand originea in artera aorta) in interiorul canalului inghinal.

Ce impact are acest detaliu in chirurgia herniei inghinale?

Fac o mica paranteza: din punct de vedere al leziunilor vasculare, in abordarea laparoscopica paradigma este cu totul alta fata de chirurgia deschisa, si anume CUM EVIT SANGERAREA? iar nu CUM OPRESC SANGERAREA?

Asadar, in situatia unei leziuni (accidentale) vasculare, in abordul laparoscopic, in care teatrul operator este situat inapoia peretelui muscular, poate fi interceptata cel mult una dintre cele trei surse vasculare, iar testiculul nu va avea de suferit.
Nu acelasi lucru se intampla in situatia chirurgiei deschise, in care, aria de lucru este in interiorul canalului inghinal, unde toate cele trei surse arteriale sunt asociate…

Iata deci inca un avantaj al chirurgiei laparoscopice, demn de mentionat la capitolul COMPLICATII.Montarea plasei in abordul laparoscopic se realizeaza inapoia peretelui muscular, fara a manevra in vreun fel cordonul spermatic, care ramane pe peretele posterior al cavitatii abdominale.
In chirurgia deschisa, plasa necesita realizarea unui slitz care va fi traversat de cordonul spermatic. Uneori, calibrarea orificiului din plasa poate “gatui” cordonul ceea ce duce la un edem dur al testiculului, care, de cele mai multe ori este reversibil cu tratament antiinflamator.

 
Din punct devedere al durerii postoperatorii, posibilitatea de a leza structuri nervoase, raspunzatoare de durere postoperatorie, parestezii (furnicaturi), sau hipo- anestezii (amorteala regiunii inghinale) este aproape zero in chirurgia laparoscopica; in abordul deschis, filetele nervoase pot fi uneori interceptate (mai ales de mana unui chirurg mai putin atent la detaliu!).

In concluzie: accidente intraoperatorii sunt posibile, cu impact mai mic sau mai mare asupra calitatii vietii.
Dar prin abordare laproscopica NU poate fi afectat testiculul in operatia de hernie inghinala; in plus, repararea mai solida a peretelui asigura un risc minim de recidiva, iar durerea postoperatorie redusa si recuperarea rapida asigura un confort superior operatiei deschise!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Herniile abdominale, Laparoscopie

ABORDUL LAPAROSCOPIC – “GOLD STANDARD” IN TRATAMENTUL HERNIEI SI AL EVENTRATIEI

Friday, July 29, 2011 posted by Dr. Victor Radu 10:01 pm

Chirurgia – si medicina in general – evolueaza galopant ca tehnicitate si conceptie, in paralel cu progresul tehnologic.
Posibilitatile tehnice terapeutice au schimbat in mare parte punctul de vedere al abordarii multor afectiuni. Chirurgia a devenit minim invaziva, punandu-se accentul pe recuperare rapida si rezultate superioare abordului deschis.

Fiecarui pacient ii trebuie acordata sansa unui astfel de tratament!

 

 Pana nu demult, laparoscopia avea indicatii limitate; un pacient cu operatii abdominale in antecedente era (si inca este, din pacate!) mai degraba operat deschis datorita suspiciunii existentei unor aderente care ar face imposibila operatia laparoscopica.

Din punctul meu de vedere este o atitudine gresita! De ce? Pentru ca indicatia operatiei laparoscopice trebuie sa aiba prioritate avand in vedere avantajele pe care le prezinta, iar in fata unei situatii in care operatia nu poate continua fara riscuri majore pentru pacient, chirurgul apeleaza la situatia de rezerva : operatia deschisa.

 

In sensul celor de mai sus si totodata raportandu-ma la protocoalele terapeutice in vigoare in toate tarile civilizate afirm ca laparoscopia este “gold standard” in tratamentul herniei si al eventratiei.

Voi prezenta cateva argumente in favoarea acestei afirmatii:

Orice laparotomie (incizia peretelui abdominal) este o agresiune asupra peretelui abdominal (consecinte: durere, risc de infectie/supuratie, recuperare de lunga durata, scaderea rezistentei peretelui abdominal).

Orice sutura prezinta un grad de tensiune proportional cu lungimea plagii suturate. Aceasta tensiune poate fi factor favorizant pentru aparitia unei hernii la nivelul cicatricii.
Important! Inciziile pentru abordul laparoscopic au cel mult 1cm! Iar in situatia (ipotetica!) in care se realizeaza 10 incizii de 1 cm (ar insemna 10 instrumente laparoscopice), suma tensiunilor fiecarei plagi de 1cm suturate  este mai mica decat tensiunea dezvoltata intr-o plaga suturata de 10 cm. Ca urmare riscul aparitiei unei hernii incizionale este mult mai mic.

In cazul herniei inghinale, abordul laparoscopic nu afecteaza viabilitatea testiculului!, iar hernia inghinala bilaterala poate fi tratata simultan prin aceleasi 3 (mici) incizii.

Am lasat in final argumentul fizic, mecanic – cel mai important din punct de vedere conceptual – in favoarea abordarii laparoscopice a herniei si eventratiei:
Imaginati-va cavitatea abdominala  ca un vas plin cu apa. Apa exercita presiune asupra vasului.

In situatia in care un perete al vasului are o spartura (un orificiu herniar), fizica ne arata ca introducerea unui dop inauntrul vasului asigura o etansare mai buna decat o lipitura pe afara…
In tratamentul laparoscopic al herniilor si eventratiilor.plasa se fixeaza pe fata interna a peretelui abdominal (ca in desenul din stanga), fara a taia peretele muscular si a-i scadea rezistenta.

In opertia deschisa, dupa sectionarea peretelui muscular si aprecierea orificiului herniar, urmeaza acoperirea acestuia cu o plasa montata pe fata externa (desenul din dreapta).

Un alt avantaj major al laparoscopiei este acela ca structurile anatomice se vad foarte bine, operatia (disectia) fiind mult mai putin sangeroasa (sau deloc sangeroasa) decat in cazul operatiilor deschise.
Principalul accident intraoperator al oricarei operatii (deschise sau laparoscopice) este hemoragia. Ei bine, daca in situatia operatiei deschise principala problema este “cum sa opresc sangerarea…”, in cazul laparoscopiei paradigma se schimba in “cum sa evit sangerarea…”.

Iata deci principalele motive care stau la baza afirmatiei ca LAPAROSCOPIA ESTE GOLD STANDARD IN TRATAMENTUL HERNIEI SI EVENTRATIEI!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Herniile abdominale, Laparoscopie

Despre eventratie

Friday, April 1, 2011 posted by Dr. Victor Radu 11:20 pm

Eventratia, sau hernia incizionala, este o afectiune frecventa (cca 12,5%) reprezentatnd dezvoltarea unei hernii la nivelul unei cicatrici postoperatorii.
Asadar este o complicatie a unei operatii anterioare.

Multi pacienti intreaba cum?, si mai ales de ce? apar eventratiile.

Principalii factori implicati in etiologia eventratiilor sunt:
– legati de pacient: obezitatea, fumatul

Obezitatea determina cresterea presiunii intraabdominale si reprezinta un factor favorizant pentru infectia si supuratia plagii operatorii.

Fumatorii sunt si mari tusitori, tusea fiind un factor favorizant important in aparitia eventratiei.
– legati de afectiunea de baza: suprainfectia si supuratia plagii operatorii
Supuratia determina retractia marginilor musculare si totodata scade producerea locala de colagen implicat in procesul cicatrizarii

– greseli de tehnica si concept din partea chirurgului (sutura in tensiune a plagii, pas prea mare sau prea mic al suturii, alegerea neadecvata a firelor de sutura)
Sutura in tensiune a plagii este responsabila de aparitia eventratie

Sper ca am lamurit capitolul “CAUZELE EVENTRATIEI”

Inca o data precizez ca eventratia este o hernie, particularitatea ei fiind aceea ca apare la nivelul unei cicatrici postoperatorii.

As vrea acum sa va dau cateva informatii legate de tratament.
Asadar, ce e de facut?
Este evident ca nu exista tratament medicamentos pentru aceasta afectiune; ca orice hernie, eventratia trebuie tratata chirurgical.
Fara tratament, riscul producerii unei complicatii (strangularea continutului herniat) este real.
In principiu, tratamentul chirurgical vizeaza reintroducerea in abdomen a intestinului herniat si repararea peretelui abdominal.
S-a constatat ca simpla sutura a peretelui abdominal duce la recidiva eventratiei intr-un procent de peste 45%!!!

Solutia este acoperirea defectului muscular cu o plasa – asemanator unui petec.

Avem la dispozitie doua posibilitati tehnice de rezolvare: procedeul deschis (“clasic”) si procedeul laparoscopic.

Operatia laparoscopica reprezinta abordarea cea mai moderna, prezentatnd o serie de avantaje notabile fata de procedeul clasic:
– disconfort minim postoperator

– recuperare rapida
– risc minim de supuratie a plagii
– risc redus de recidiva (3-4 % fata de11-12% in cazul operatiei deschise)

Rezolvarea laparoscopica a eventratiei se realizeaza cu anestezie generala.

Recuperarea rapida postoperatorie este asigurata de o mobilizare precoce.
Reluarea activitatilor casnice este permisa la 2-3 zile posoperator iar a efortului fizic la cca 1 luna de la operatie.

Plasa (proteza) folosita in cazul operatiei laparoscopice pentru eventratie se numeste proteza compozita. Ea este confectionata din polipropilena sau poliester avand un strat special de colagen aplicat pe plasa, permitand astfel contactul direct intre aceasta si intestine.
Rezultatul obtinut dupa aceasta operatie este unul foarte bun!

Operatia clasica prezinta si ea rezultate bune daca se foloseste protezarea peretelui abdominal cu o plasa de polipropilena, montata in teaca muschilor drepti abdominali. In aceasta situatie protezarea peretelui abdominal este “de intarire”.

Nu voi intra in detalii, pasii operatiei, avantajele si dezavantajele fiind similare cu cele ale herniei ombilicale si epigastrice. Le puteti accesa la capitolul respectiv.

De retinut!
– eventratia postoperatorie este o afectiune ce trebuie tratata cat mai curand dupa diagnosticare pentru a evita aparitia complicatiilor (incarcerare, strangulare)
– tratamentul este strict chirurgical si se poate realiza clasic sau laparoscopic
– protezarea peretelui abdominal cu o plasa este obligatorie; in caz contrar, riscul de recidiva este foarte mare (>45%)
– operatia laparoscopica prezinta avantalul recuperarii rapide, reducerii disconfortului postoperator si al riscului de recidiva (3 – 4%)
– operatia “clasica” – cu proteza de polipropilena montata inapoia stratului muscular, asigura o structura solida a peretelui abdominal, dar riscul de recidiva este mai ridicat (11 – 12%)
– plasele (protezele) pentru repararea herniilor/eventratiilor sunt fabricate din materiale biocompatibile, cel mai frecvent utilizate fiind cele din polipropilena, poliester, polivinil, iar in abordul laparoscopic protezele compozite. Plasele de calitate superioara nu sunt resimtite de catre pacient ca un “corp strain” fiind integrate in procesul cicatricial.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Herniile abdominale, Laparoscopie

Histerectomia laparoscopica

Friday, February 18, 2011 posted by Dr. Victor Radu 10:40 pm

Buna ziua!
M-am decis asupra acestei teme dupa ce, recent, am operat o buna prietena…
Discutand despre operatie, am realizat ca nivelul de informatie in privinta abordarii acestei patologii este destul de redus. Mai precis, se stie destul de putin despre posibilitatile minim invazive pe care le avem la dispozitie pentru tratarea chirurgicala a uterului fibromatos, a chistelor ovariene, afectiunilor trompelor uterine etc.

Am inceput sa practic histerectomia pe cale laparoscopica dupa ce am absolvit un curs de chirurgie laparoscopica ginecologica avansata sub indrumarea unui renumit profesor – Arnaud Wattiez, in cel mai prestigios centru de training in laparoscopie din Europa – IRCAD, Strasbourg.
De altfel, „…in zilele noastre histerectomia este, dupa operatia cezariana, cea mai comuna interventie chirurgicala realizata la femeia fertila. Histerectomia laparoscopica, ramane o interventie sigura si de rutina ce ar trebui sa fie in arsenalul terapeutic al fiecarui chirurg ginecolog” – A. Wattiez

Dar, sa intru in subiect.
Cel mai frecvent, histerectomia laproscopica cu sau fara extirparea anexelor uterului (trompe uterine si ovare) este indicata in cazul fibromului uterin si in cazul leziunilor degenerative premaligne.
Timpii operatori sunt aceeasi ca si in operatia deschisa: ligatura si sectionarea arterelor uterine si ovariene, sectionarea/desprinderea uterului de vagin si extirparea acesuia prin vagin in cazul abordului laparoscopic.

Va puteti intreba, fireste, daca operatia e la fel, atunci de ce as opta pentru abordul laparoscopic?

Ceva – esential – difera! Abordul laparoscopic este numit si minim invaziv si pe buna dreptate!
Faptul ca operam la nivelul organelor interne fara „taietura”, deci fara sa deschidem larg abdomenul, practicand doar 4 mici incizii (doua de 1cm si doua de jumatate de cm), faptul ca avem posibilitatea ca prin telescopul si camera video sa inspectam cu atentie intraga cavitate abdominala si sa vedem structuri fine fara sa trebuiasca sa aplicam tractiune sau compresiune pe organe justifica pe deplin denumirea de operatie minim invaziva.
Reducerea durerii postoperatorii, posibilitatea mobilizarii precoce, a reluarii alimentatiei dar mai ales reluarea rapida a activitatilor curente sunt principalele avantaje ale metodei.
De asemenea riscul complicatiilor postoperatorii este mult mai mic; efortul fizic este permis la o saptamana fara teama aparitiei unei eventratii. Riscul supuratiei plagilor este aproape absent.

Asadar, dupa ce diagnosticul este precizat, dupa ce ecografia abdominala si/sau vaginala impreuna cu analizele de sange au fost vazute de medicul curant, dupa ce ati avut o consultatie la medicul anestezist (anestezia generala este singura posibila pentru realizarea unei histerectomii laparoscopice), urmeaza programarea la operatie.

Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice este necesara administrarea unui medicament anticoagulant in ziua dinaintea operatiei.

Tags: , , , , , , , , , ,
Category : Laparoscopie

Operatie laparoscopica pentru hernia inghinala

Wednesday, January 26, 2011 posted by Dr. Victor Radu 9:31 am

Bun gasit!
Acum doua zile am transmis in direct prin intermediul hotnews o operatie laparoscopica pentru hernie inghinala.
Spre o mai buna intelegere, as mai face cateva precizari referitoare la intrebarea De ce operatie laparoscopica si nu deschisa?:

  • traumatismul tesuturilor este mult mai mic; (datorita faptului ca nu se mai sectioneaza peretele muscular, disconfortul postoperator este mult mai mic, edemul local din procesul cicatrizarii musculare este absent;
  • pe filmul operatiei – cine se uita cu atentie si rabdare – se pot observa filete de nervi care sunt menajate prin abodul laparoscopic; faptul ca nu se agreseaza nervii senzitivi ai regiunii inghinale explica disconfortul minim postoperator, absenta durerii (care e perceputa cel mult ca o febra musculara), absenta amortelilor (paresteziilor) locoregionale postoperatorii.
  • modalitatea de asezare si fixare a plasei permite acoperirea tuturor orificiilor herniare din regiunea inghino-femurala
  • recuperarea este mult mai rapida decat dupa operatia clasica (deschisa)
  • mobilizarea postoperatorie imediata este facila si recomandata. ajutand la recuperarea rapida
  • efortul fizic normal poate fi reluat dupa 3 saptamani

…si cateva precizari despre latura administrativa a acestui tip de operatie si circuitul pacientului:
– anestezia este obligatoriu generala, asadar o consultatie la medicul anestezist este indicata inaintea operatiei
– in principiu, internarea se face in dimineata zilei in care este programata operatia
– dupa operatie, pacientul ramane in sectia ATI – Postoperator pana la remiterea efectului anesteziei, dupa care va fi transferat in rezerva din sectia de chirurgie
– reluarea alimentatiei se va face in aceeasi zi, la cateva ore dupa remiterea anesteziei; la fel si mobilizarea pacientului
– externarea se face in ziua urmatoare

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Category : Herniile abdominale, Laparoscopie